Floarea Norocului avortată la Chişinău

Ultimul scandal din lumea medicală, cel cu privire la maternităţi, atitudini şi mijloace de îngrijire, a descoperit una dintre cele mai dureroase răni ale vieţii de la noi. Când părinţii aşteaptă un copil, sunt vulnerabili, aşteptând să vină pe lume floarea vieţii lor, de aceea, oricât de bune ar fi serviciile, vor dori să fie şi mai bine. Iar atunci când o femeie pierde o sarcină, vulnerabilitatea, stresul şi traumele ei sunt şi mai mari, deci atenţia faţă de ea trebuie să fie mai specială, pentru că noi toţi – de la cetăţean de rând până la preşedinte, vrem ca femeile de vârstă reproductivă să nască şi să crească copii în Moldova, altfel, naţiunea, statul, etnia, familia şi tot în ce mai crede fiecare – mor.

Ceea ce am auzit de la Ecaterina, despre pierderea unei sarcini în camera de baie a celui mai bun spital pentru copii din Moldova, m-a aruncat cu 25 de ani în urmă, când am adus şi eu pe lume primul nostru copil. În acest sfert de secol, parcă s-au schimbat foarte multe în R. Moldova, s-au cheltuit, din bugetul public, miliarde pentru sistemul de sănătate în general şi milioane – pentru acest spital, unde au mai fost pompate şi numeroase acţiuni private de caritate, reparaţii şi ajutorare, arătate cu multă strălucire la televizoarele politicienilor. Şi, iată că după un sfert de veac de investiţii non-stop, auzim vocile anilor ‘90, răstindu-se la o tânăr fragedă, care am vrea să nască la anul unul-doi-trei copii pentru Moldova: „Ce ragi?”, „De ce murdăreşti baia?”, „Când ţi-a fost bine, nu te plângeai”. M-au luat fiorii să reaud, să retrăiesc această atitudine, trecută din gură-n gură, din saloane vechi în saloane reparate, timp de 25 de ani! Nu s-a schimbat nimic în conceptul de comunicare cu viitoarele mame, cu născătoarele de viitor pentru Moldova.

Ceva însă, s-a schimbat radical. Au dispărut vizele, a apărut internetul şi primii care au plecat din prea cântata „Moldovă-floare” şi au născut în state civilizate au scris pe reţelele publice: „Nu mi-au cerut niciun ban”, „Ne-au dat pe gratis setul de îngrijire a bebeluşului”, „Ne-au oferit salon separat”, „Ne-au răspuns cu bunăvoinţă la întrebări”, „Ne-au oferit, la alegere, 3 meniuri” etc. Nu am văzut să spună cineva despre cearşafuri de mătase, pahare de argint, perne din puf de lebădă. Poate erau, dar nu asta a contat, toţi au vorbit despre atitudine.

Imaginaţi-vă că aveţi o floare rară, să-i zicem Floarea Norocului, care va înflori, va da rod anume ceea ce vreţi mai mult în viaţă (aur, bani, sănătate, fericire, cine şi ce vrea). Cum aţi îngriji-o? I-aţi oferi cea mai pură apă, cel mai luminos pervaz? Şi solul? Dacă aţi putea alege din trei feluri de soluri, mai fertil, mediocru şi infertil – ce aţi alege? Şi dacă solul cel mai fertil ar fi în grădina vecină, unde este şi apă şi soare din belşug, aţi mai sta în grădina adumbrită de paragină sau aţi trece pârleazul ca să vă rodească Floarea Norocului nişte noroace mari, sănătoase, împlinite? Toţi cei care pornesc acum o familie şi au bani de paşaport, se gândesc serios unde îşi vor creşte florile vieţii. Tuturor ne este clar ce vor alege.

Şi acum, despre medici, despre personalul medical, care a ajuns sperietoarea vieţii spitaliceşti. Ei nu s-au născut răi. Nici nu au învăţat câte 7-10 ani la facultăţi să fie cinici, lacomi, corupţi şi nepăsători la durere. Ei nu au jurat pe numele lui Hippocrate să rănească şi să lase oameni să moară. Majoritatea, luaţi aparte, sunt nişte valori, nişte comori de care are nevoie Moldova foarte mult. Ei sunt inteligenţi, responsabili, ei pot salva vieţi la orice oră de zi sau de noapte, ei ştiu cum să taie cancere, cum să prindă la loc oase, cum să cureţe răni în putrefacţie şi să coase organe plesnite. Dacă n-ar fi ei, am umbla şi mai plini decât suntem de tumori, pietre, eczeme şi edeme.

Ei, pur şi simplu, sunt oameni, ca şi toţi ceilalţi, care au înţeles că Floarea Norocului nu e lăsată să crească în Moldova, căci e adumbrită de corupţie. Ei au văzut că aici fiecare se preface cum poate. Ei au învăţat că, în fruntea ministerului, nu ajung cei mai buni administratori, cei mai integri medici, ci cei mai buni servanţi politici. Au văzut că, în fruntea spitalelor, nu ajung cei mai merituoşi, ci cei care au firme şi bani, că în secţii şi săli de operaţii nu sunt promovaţi chirurgii buni, ci cei cu rude în sistem, că cei care greşesc – nu sunt pedepsiţi dacă au rude în sistem. Medicii care azi lucrează cinstit, cu dăruire – sunt marginalizaţi şi trag foame, până ajung să plece.

Zilele trecute, de la nişte lucrători medicali am aflat cum sunt folosite tehnologiile în spitale. Fiecare medic are un telefon conectat la internet. Şi-au creat sute de grupuri pe Viber, Whatsapp, Telegram. În grupuri se discută despre şanse: cum să plece, împreună, în grupuri mari. România e o primă portiţă de intrare în sistemul medical european, unde condiţiile de muncă, salariile şi atitudinea – sunt la fel de bune şi importante. Aşa pleacă de aici Floarea Medicinei, deoarece şi pentru ei – Floarea Vieţii e una.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *