Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Femeile din izolator

Femeile din izolator

Acum, când scriu aceste rânduri, o fostă viceguvernatoare a BNM, Emma Tăbârţă, rămâne închisă în izolatorul CNA, fiind cercetată penal într-un dosar legat de furtul miliardului. De la reţinerea sa, nu au mai prea apărut informaţii legate de evoluţia cercetărilor, dar nici despre eventualele implicaţii ale însuşi guvernatorului de atunci, Dorin Drăguţanu care, chiar dacă şi-a prezentat demisia de la şefia BNM, e bine, în condiţii sigure, la libertate. Între timp, au fost făcute mai multe declaraţii şi demersuri despre nevoia de cercetare a mai multor persoane responsabile din sistemul bancar, şi nu în ultimul rând a însuşi guvernatorului, dar, până la urmă, pentru demonstrarea unui show public, a fost aleasă o femeie, Emma Tăbârţă, deţinută acum în condiţii de izolator. De ce aceasta nu putea fi cercetată în condiţii de libertate? De ce o femeie care nu s-a eschivat de la anchetă trebuie să treacă, nefiind condamnată, prin umilinţa închisorii?

În continuare, despre altă femeie. Ieri, ne-a păşit pragul redacţiei o doamnă care, după cum spune ea, a stat 3 ani în închisoare, fiind cercetată într-un dosar ce vizează o infracţiune de escrocherie în care nu ar fi fost implicată. Părea distrusă irecuperabil. Vorbea într-una, fără pauze, şi înţelegeam că a tăcut un timp prea îndelungat şi că, în sfârşit, a decis să spună. „Dacă mă acuză de estorcare de bani, unde-s aceşti bani? De ce nu i-au găsit acum trei ani, când m-au reţinut, dar nici mai târziu? Cum poate locui cu chirie, în sărăcie, un om suspectat de estorcare de bani?”, spunea femeia. Era însoţită de un tânăr inteligent, feciorul său, care face studii peste hotare, obţinând o bursă în urma unui concurs rigid. După ce şi-a spus problema, a deschis altă paranteză. „Cât am fost închisă, fiica mea a fost violată de o bună cunoştinţă a familiei noastre şi nimeni nu vrea să se ocupe de acest caz. Ştiu de ce. Omul are bani şi nu-l costă nimic „să-şi cumpere” libertatea, după ce mi-a batjocorit fiica”, spune ea. Am întrebat-o dacă ar accepta să scriem despre problemele sale. A tăcut, după care şi-a întrebat fiul, dacă e sau nu cazul să dezvăluim aceste probleme. În scurt timp, au ieşit, să se mai gândească, dar urmând să revină. Ne-au spus, totuşi, că le este frică, deoarece nu are cine să-i apere, femeia fiind trădată până şi de propriul avocat.

Ieri, de dimineaţă, primim o scrisoare sfâşietoare de la o doamnă agresată, mutilată, înjosită de soţ. Sunt 38 de ani de când trăieşte în frici, suportând o viaţă de mizerie. „La 20 aprilie, am fost lovită cu multă cruzime, după care am fost internată la spital. La început de mai, revenind acasă, am fost agresată din nou”, ne scrie femeia. Ea spune că a apelat în justiţie, a fost deschisă o cauză penală. Femeia ne scrie că, în cadrul procesului de judecată, a fost emisă o ordonanţă de protecţie care, însă, nu a fost respectată nici timp de o oră. „Am stat la rude, la copii, la Centrul de protecţie a victimelor violenţei… Ori de câte ori încercam să revin acasă, eram agresată, fiind nevoită să chem poliţia”, scrie femeia, povestind că „el mă urmăreşte ca o fantomă, ameninţându-mă cu moartea prin strangulare sau prin ardere”. La sfârşit, ne scrie disperată: „Vreau să previn o tragedie”. Am vorbit cu ea şi, se pare, o tragedie chiar poate fi inevitabilă.

Toate se întâmplă zilnic alături de noi. Sunt situaţii întâlnite la fiecare pas, în acest stat de drept. De fapt, atunci când statul nu are capacităţi să soluţioneze nişte probleme simple la prima vedere, femeile, care ar trebui să aibă grijă ca să nu le fie violate fiicele, să nu umble copiii flămânzi printre case, ajung în închisori, fiind transformate din victime ale violenţei, în agresoare, în infractoare şi nu prea are cine le apăra, or, şi aceste subiecte, ar trebui soluţionate mai întâi la nivel politic: prin legi clare, prin instituirea unor instituţii capabile să protejeze victimele, fără a se lăsa corupte de călăi. La nivel politic, însă, nu are cine face o mişcare, pentru că mereu există alte preocupări. Dacă nu am dreptate, să apeleze ZdG acel demnitar care poate soluţiona cel puţin problemele acestor trei femei, despre care am scris mai sus.