Expulzarea din Moldova
Zilele acestea la Chişinău a revenit Alex Grigorievs, fost director al NDI Chişinău (National Democratic Institute, SUA), expulzat de comunişti exact cu 5 ani în urmă, în aprilie 2009. Atunci, Grigorievs a fost expulzat pentru că nu ar fi avut viză. Autorităţile comuniste de la Chişinău au decis să nu îi mai prelungească viza, calificându-l ca pe o persoană care ar dăuna intereselor R.Moldova. Astfel, cetăţeanul UE Alex Grigorievs a fost într-o bună zi de aprilie 2009 săltat de poliţişti şi pus în faţa faptului că nu mai are dreptul să se afle în Moldova.
Nimeni din guvernarea comunistă nu a putut proba niciodată faptul că lituanianul Grigorievs ar fi avut vreodată vreo implicare ilegală, vreo interferenţă sau ingerinţă în afaceri care ar dăuna statului. A fost o decizie politică, un gest comunist ordinar. Wikileaks.org relevă dialogurile Ambasadorului SUA de atunci cu Vladimir Voronin, dar şi cu deputatul comunist Sergiu Stati cu privire la motivarea interdicţiei de a i se prelungi viza lui Grigorievs. Stati a remarcat că membrii PCRM au beneficiat de trainingurile oferite de către NDI, dar nu le place ceva din viaţa personală a lui Grigorievs. Aşa că poliţia comunistă l-a expulzat.
La scurt timp, a început era „Moldova fără comunişti”, care a durat foarte puţin. Peste 5 ani, la 28 aprile 2015, Alex Grigorievs a revenit pentru câteva zile în Moldova. Nu a mai avut nevoie de viză, pentru că ţara lui, Lituania, alături de alte 27 de state-membre ale UE, a votat între timp Asocierea R.Moldova cu Uniunea Europeană şi, implicit, abolirea regimului de vize. La 28 aprilie 2015 Grigorievs a revăzut Moldova cam aşa cum a lăsat-o: Vladimir Voronin şi Sergiu Stati, cei care au dispus expulzarea sa, sunt din nou parte a Guvernării, iau decizii, votează legi, construiesc democraţia şi se folosesc de avantajele asocierii cu UE. Asta înseamnă că Voronin, Stati, Dodon, dar şi familiile lor, merg cu regularitate în UE, în orice capitală europeană doresc, inclusiv la Riga, patria lui Grigorievs, fără niciun risc de a fi expulzaţi, sau măcar atinşi de vreo critică. Comuniştii, socialiştii, pseudo-democraţii se simt în apele lor în instituţiile UE, în vizite oficiale sau private, pentru că această libertate de călătorie a fost oferită tuturor cetăţenilor fără discriminare. Participanţilor la guvernare, însă, li s-a oferit mult mai mult – uşi deschise în instituţii pe care le-au blamat şi le-au expulzat ani în şir din proiectele de guvernare.
De data aceasta Grigorievs nu a fost expulzat, dar nici nu mai este interesat să rămână. A venit ca să participe la o întrunire cu privire la războiul informaţional rus lansat în majoritatea statelor ex-sovietice, dar în mod special în Ucraina, Moldova, Georgia. „Ţineţi minte povestea rusească, în versiune televizată, despre Koşcei Bessmertnîi (Nemuritorul, n.r.) şi Vasilisa Preafrumoasa? În acea poveste, Vasilisa e în captivitate la Ţarul Koşcei, şi e hipnotizată, astfel încât ea nu mai gândeşte independent, ea gândeşte ce vrea Koşcei”. Vestita poveste arată că Ţarul Koşcei nu poate fi învins într-o luptă dreaptă, corp la corp, căci sufletul lui nu e în corpul lui propriu-zis, ci e ascuns într-un ac, ascuns într-un ou, care e într-o raţă, iar raţa e într-un iepure, acesta fiind într-un vas de cristal, îngropat sub un copac, de pe o insulă rătăcită dintr-un ocean.
De ce oare cetăţenii R.Mol-dova, dar şi mulţi dintre conducătorii ei par somnambuli, ca Vasilisa cea captivă din tragica poveste rusească, în timp ce creierul cel rău care generează corupţia, abuzurile şi capitularea Moldovei în faţa Estului o fi situat în acul ascuns în companiile off-shore din oceanul ce spală ţărmurile insulelor Belize?
