După ce au furat miliardul, înăspresc pedepsele

Când aţi auzit ultima dată despre miliardul furat? Acum o lună? Acum câteva săptămâni? Mesaje evazive, lipsite de conţinut. Mesaje care nu ne încurajează să credem că, aşa cum au promis demnitarii, banii sustraşi fraudulos ne vor fi returnaţi.

Acum câteva zile, Banca Naţională a Moldovei (BNM) anunţa că a recepţionat primul raport despre progresul investigaţiei Kroll cu privire la frauda din sectorul bancar al R. Moldova şi că, în scurt timp, va demara un plan de recuperare, la nivel mondial, a banilor sustraşi din sistemul bancar de la noi. În acest scop, echipa Kroll ar fi identificat, stocat şi analizat mii de documente obţinute cu suportul băncilor centrale din mai multe ţări, care ar constitui probe importante pentru demonstrarea furtului secolului din băncile R. Moldova. Potrivit BNM, scopul investigaţiei Kroll este recuperarea fondurilor furate, identificarea părţilor care au participat conştient şi au profitat de pe urma fraudei, inclusiv a părţilor şi instituţiilor financiare naţionale. Acelaşi comunicat spune că investigaţia Kroll conţine dovezi clare cu privire la implicarea semnificativă a lui Ilan Şor, a companiilor şi persoanelor asociate acestuia, în această fraudă, „Grupul Şor” având tangenţe cu achiziţionarea acţiunilor celor trei bănci, falimentate între timp. Acelaşi grup a controlat deciziile importante ale băncilor falimentate, inclusiv cele legate de acordarea „creditelor” în favoarea companiilor interconectate, fără vreo intenţie de returnare din partea acestora, a creat o reţea de companii prin care fondurile obţinute prin fraudă au fost sustrase şi spălate, şi a obţinut o parte semnificativă din banii furaţi. Pe lângă Şor, potrivit Kroll, ar exista şi alte persoane care au profitat de pe urma fraudei din sistemul bancar al R. Moldova.

Kroll ar fi identificat tranzacţii în sumă de peste 350 milioane USD, fraudele fiind comise prin intermediul unei extinse reţele de companii şi conturi ale băncilor din R. Moldova, Letonia, Estonia, Rusia şi Cipru. Deci, la această oră, constatăm doar identificarea a 350 milioane USD, nu şi rambursarea banilor. În cazul rambursării, însă, potrivit contractului secret semnat de BNM şi Kroll, 60% din sumă ar constitui onorariul investigatorilor. Adică, 210 milioane USD ar fi onorariul Kroll şi doar 140 milioane USD ar reveni R. Moldova. Cel puţin această concluzie reiese din calculele şi declaraţiile ex-premierului Valeriu Streleţ, care spunea că „ei (Kroll, n.r.) solicită onorariu din primele sume recuperate. Dacă recuperează 100 de milioane de euro, atunci 60 de milioane trebuie să le plătim lor”. Din ultimul comunicat al BNM reiese că, de fapt, nimic bun nu s-a întâmplat legat de recuperarea banilor furaţi. Kroll a dat de urmele unei sume, mai mult de jumătate din care, dacă ar fi să fie recuperată, ar reveni companiei investigatoare.

Faptul că nimic bun nu se întâmplă în procesul de recuperare a banilor furaţi reiese şi din mai multe declaraţii ale unor oficiali europeni care se arată îngrijoraţi de stagnarea reformelor, dar mai ales de faptul că banii furaţi sunt utilizaţi şi în continuare pentru afaceri obscure.

Acum câteva zile, preşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru R. Moldova, Andi Cristea, într-un interviu pentru presa din România, spunea că „percepţia majorităţii celor care lucrează la Bruxelles pe dosarul R. Moldova, dincolo de declaraţiile asumate oficial, este că lipseşte voinţa reală de a face lumina în cazul furtului miliardului”. Cristea aminteşte că UE, CoE, alte organizaţii internaţionale şi-au manifestat disponibilitatea de a sprijini şi a oferi asistenţă, dar Chişinăul s-a manifestat mai degrabă pasiv. „Putem să îi ajutăm, nu putem decide, nici nu putem implementa în locul lor schimbări sau celebrele reforme”, preciza Cristea.

Europarlamentarul sugerează că ar fi suficient un audit riguros, transparent şi fără jumătăţi de măsură, efectuat de vreo companie de prestigiu, şi lucrurile s-ar clarifică integral. Potrivit lui Cristea, clarificarea aspectelor legate de locul, destinaţia şi persoanele implicate în jaf ar fi condiţia prioritară enunţată de Bruxelles pentru reluarea asistenţei de suport bugetar. Deputatul european a explicat ce ar trebui să cunoaştem noi, cetăţenii R. Moldova, despre banii care vin de la UE sub formă de suport bugetar: „Aceste fonduri sunt bani pe care UE îi injectează direct în bugetul unei ţări, de regulă pentru acoperirea deficitelor, însă, la finalul zilei, Guvernul dispune de aceste fonduri cum doreşte. Iar în condiţiile în care 15% din PIB, celebrul miliard, dispar, Curtea Europeană de Conturi îşi pune întrebarea firească – unde se duc banii contribuabililor europeni? Până nu vede progrese reale, UE nu dezgheaţă finanţările”.

Oare ce ar face la Chişinău o Curte Europeană de Conturi? Mult de lucru, veţi spune.

De altfel, UE are toate motivele să fie extrem de atentă la circuitul fondurilor europene în R. Moldova. În primul rând pentru că, în condiţiile unui stat de drept, precum se declară R. Moldova, în condiţiile unei guvernări democratice, a fost posibilă fraudarea unui întreg miliard. În altă ordine de idei, vigilenţa UE ar fi motivată şi de faptul că, până în prezent, la modul serios, nimeni dintre oficialii de la Chişinău nu a fost preocupat de monitorizarea corectitudinii gestionării fondurilor europene, deşi R. Moldova este statul în care UE a investit cel mai mult pe cap de locuitor, dintre ţările-membre ale Parteneriatului Estic.

Incomodată, probabil, de reproşurile europenilor legate de perpetuarea fenomenului corupţiei şi de stagnarea reformelor în justiţie, guvernarea a decis, în sfârşit, să modifice şi să completeze Codul penal în domeniul politicilor anticorupţie, stabilind sancţiuni pentru utilizarea contrar destinaţiei, obţinerea frauduloasă sau delapidarea fondurilor externe. Pedepsele se referă şi la utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din credite, donaţii, granturi, împrumuturi şi alte tipuri de asistenţă financiară. Modificările au fost făcute acum câteva săptămâni şi presupun detenţie de la 2 la 15 ani şi privarea de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 8 ani, precum şi amendă de la 3000 la 9000 unităţi convenţionale. Amendamentele sunt elaborate în conformitate cu Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere R. Moldova – UE pentru 2014-2016, adică… de nevoie.

Până acum, R. Moldova are contractate angajamente de 4,5 miliarde de euro, în cadrul a peste 1800 de proiecte la nivel naţional. Deci, până la recenta completare a Codului penal, miliardele europenilor erau cheltuite după bunul plac al autorităţilor R. Moldova, în lipsa unei monitorizări exigente din partea instituţiilor de drept de la noi.

Un observator independent scria pe un forum: „După ce au furat miliardul şi toate ajutoarele financiare venite din Europa, guvernanţii înăspresc pedepsele”. Cine nu i-ar da dreptate?


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Gerald Butler

    Principalul suspect de furtul miliardului se afla in penitenciarul 13. Iar in ceea ce priveste membrii guvernului, astia macar incearca sa construiasca unele relatii bilaterale, macar incearca sa implementeze o reforma, alta, dar aia precedenti ce au facut? Au muls europenii de granturi si imprumuturi pentru a-si umple buzunarele…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *