Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Domnica Cemârtan vs conflictul transnistrean

Domnica Cemârtan vs conflictul transnistrean

Oricât au încercat instituţiile oficiale ale statului să mediatizeze întrevederea Şevciuk-Leancă, care a avut loc în cadrul conferinţei “Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, desfăşurată, pe 29 octombrie, la Landshut, Germania, ştirea despre interogarea Domnicăi Cemârtan, în cadrul procesului în care căpitanul de pe Costa Concordia e acuzat că ar fi abandonat nava, înainte ca cei 3200 de pasageri să fie evacuaţi, acesta fiind considerat de instanţa de judecată responsabil de moartea a 32 de persoane, a captat atenţia publicului, generând numeroase comentarii, în special despre faptul că Domnica ar fi recunoscut, în proces, că avea o relaţie sentimentală cu căpitanul.

Nu e pentru prima dată când observ că ştirile ce conţin intimităţi, uneori chiar banalităţi, sau cele care dezvăluie elemente indecente din viaţa unor persoane atrag atenţia publicului, şi asta, în viziunea unor specialişti în psihologie, ar însemna că oamenilor le lipseşte o viaţă privată integră, iar din această cauză interesul faţă de viaţa intimă a altor persoane e şi mai sporit. Aşa sau altfel, Domnica Cemârtan şi-a atins scopul, numele său ajungând, iarăşi, pe primele locuri în fluxurile de ştiri. Iar asta, pentru o potenţială politiciană, căci anume în această lume, a politicului, s-ar vedea în viitor Domnica Cemârtan, este un fel de succes râvnit.

Subiectul acestei tinere care a recunoscut că s-a iubit cu căpitanul Francesco Schettino a eclipsat pe nedrept întrevederea şi dezbaterile de la Landshut. Ameţiți de titluri cu tentă senzaţională, oamenii nu-şi mai opresc atenţia la subiecte importante, care vizează într-un mod direct viaţa lor, a copiilor lor, ziua de azi şi cea de mâine a familiei lor.

Interesul pentru subiectul transnistrean, bunăoară, a fost unul limitat şi chiar diminuat pe fundalul declaraţiilor Domnicăi, chiar dacă de acest subiect este strâns legat succesul Summitului de la Vilnius şi ulteriorii paşi de integrare a R. Moldova în UE. În ajunul întrevederilor din Germania, la Tiraspol, spiritele s-au încins, iar presa de la Chişinău a intrat în posesia unui document oficial, semnat de Nina Ştanski, pretinsă ministră de externe, care îi cere colegului său de la kgb-ul separatist să realizeze 7 puncte pentru a “minimaliza efectele negative ale aderării R. Moldova la UE”. Ştanski îi cere lui Zemţov, proaspăt şef al kgb-ului de la Tiraspol, să se implice în organizarea, în Găgăuzia, a referendumului de aderare a R. Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Scrisoarea datează din 18 octombrie, iar abia ieri, 30 octombrie, oficiali de la SIS-ul R. Moldova au anunţat că vor investiga autenticitatea documentului.

Am încercat să aflăm mai multe despre felul în care pretinşii lideri de la Tiraspol au acceptat sau percep evenimentele din Germania. Pe site-urile oficiale abia de am descoperit un anunţ în care se spune că, “pe 29 octombrie, delegaţia Transnistriei se va deplasa în oraşul bavarez Landshut, unde va participa la Conferinţa anuală dedicată măsurilor de consolidare a încrederii. Delegaţia va fi condusă de preşedintele Transnistriei, Evgheni Şevciuk”. În schimb, instituţiile oficiale au găzduit numeroase comunicate despre întrevederea Şevciuk-Rogozin, desfăşurată în ajunul Conferinţei din Germania.

Uşor de constatat că cele vorbite de Şevciuk la Conferinţa din Landshut au fost convenite cu Rogozin la întrevederea din 25 octombrie. Astfel, în Germania, Şevciuk s-a declarat nemulţumit de evoluţiile din relaţiile celor două maluri de Nistru, motivând că Chişinăul încearcă “să sugrume economic” Transnistria. Chiar dacă premierul Iurie Leancă a declarat că a venit momentul să fie discutat statutul regiunii transnistrene, precizând că între oamenii de pe cele două maluri ale râului Nistru nu există diferenţe, neînțelegeri sau ostilităţi, Şevciuk a repetat că “cineva se ocupă de crearea unui sistem care are drept scop sugrumarea economică a Transnistriei. Transnistria este lipsită de dreptul de a face comerţ liber, i se blochează transportul aerian, de mărfuri şi de pasageri”, a spus Şevciuk, cel care în ajunul Conferinţei de la Landshut calcula că “în cazul semnării de către R. Moldova a acestui acord (cu UE, n.r.), Transnistria ar pierde până la 30% din comerţul exterior, adică aproximativ 20% din veniturile la buget”. De altfel, declaraţia a fost făcută la întrevederea cu Dmitri Rogozin, unde a fost punctată strategia “delegaţiei transnistrene” pentru reuniunea din Germania.

Într-un fel, explicabil interesul public pentru declaraţiile Domnicăi Cemârtan. Oricum ar părea ele, sunt mai noi, mai proaspete, pe fundalul celor declarate, de peste două decenii deja, de separatiştii de la Tiraspol, inclusiv în faţa unor oficiali europeni care speră, mai speră, că s-ar putea ajunge la o soluţie civilizată a problemei transnistrene.