Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Dodon şi vecina sa, NATO

Dodon şi vecina sa, NATO

Marţi, preşedintele Igor Dodon a vizitat instituţiile europene de la Bruxelles, trecând şi pe la Cartierul General NATO. Până a ajunge la NATO, Igor Dodon a emis un mesaj în care anunţa că nu este de acord cu deschiderea unui oficiu NATO în Moldova, căci asta ar putea afecta neutralitatea statului.

Da, neutralitatea R. Moldova este foarte importantă, e o prevedere constituţională care trebuie respectată. Articolul 11 al Constituţiei arată aşa: „R. Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. R. Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. La momentul în care acest articol a fost scris în acest document, în iulie 1994, R. Moldova avea 3 ani de la naştere şi nicio zi neutră, deoarece se născuse cu Armata a 14-a a Federaţiei Ruse pe teritoriul său. Mai mult, în acelaşi an, Federaţia Rusă a semnat un acord internaţional, sub auspiciile OSCE, în care se obliga să îşi retragă armatele de pe teritoriul Republicii (neutre) Moldova. A trecut un sfert de secol, iar armata rusă este exact acolo unde era când se scria Constituţia acestui stat independent.

Ce valabilitate are un articol din Constituţie care nu a fost valabil nicio secundă în câteva zeci de ani, care nu a fost respectat vreodată? Ce ar trebui de făcut? De schimbat Constituţia, ajustând-o la realităţi, sau de ajustat realităţile la ceea ce spune buchea constituţională? Într-o situaţie extrem de complexă ca aceasta, Igor Dodon, nu doar preşedinte al R. Moldova, dar şi comandant suprem, a decis să atace NATO. A mers în prima sa vizită să anunţe că nu este de acord cu deschiderea unui oficiu NATO la Chişinău, chiar dacă oficiul e o instituţie diplomatică civilă şi e deschisă sub auspiciile Guvernului, aceasta nefiind o prerogativă prezidenţială. Dodon a declarat în mod repetat că un oficiu NATO ar afecta neutralitatea R. Moldova. În acest context, comandantul suprem Igor Dodon nu s-a deranjat public de prezenţa unei armate străine pe teritoriul său, care s-a angajat să plece şi nu a respectat obligaţia timp de 20 de ani.

Ce este NATO şi de ce ar afecta neutralitatea R. Moldova prin deschiderea unui birou civil la Chişinău mai mult decât o armată rusă? NATO este un bloc militar care include 28 de state, inclusiv cei mai apropiaţi vecini ai R. Moldova: România, Bulgaria, Turcia, Polonia, Ungaria, Statele Baltice. R. Moldova are jumătate din hotarul său cu NATO (România) şi jumătate din hotarul său cu un stat partener NATO (Ucraina). Orice preşedinte al oricărei ţări din lume ştie cât de importante sunt relaţiile de bună vecinătate nu doar cu administraţiile statelor vecine, ci şi cu organismele din care fac parte acestea. În cazul Moldovei, nu poate fi ignorată o bună comunicare cu România şi Ucraina, dar şi cu UE şi NATO, sisteme care au hotar cu R. Moldova.

NATO este cel mai mare sistem militar din lume, dar şi cel mai transparent. Statele NATO sunt şi printre cele mai bogate din lume, şi cu standarde înalte de viaţă. Cu toate acestea, NATO nu invită, nu solicită şi nu obligă pe nimeni să i se asocieze. Mai mult, dacă un stat depune o solicitare ca să devină membru, acest stat trebuie să treacă câteva examene, iar principalul examen este – combaterea corupţiei. Igor Dodon, pe parcursul ultimilor doi ani, a organizat zeci de proteste sub lozinca combaterii corupţiei. Spiritul protestatar s-a temperat, lupta cu corupţia e în mare derivă acum la Chişinău.

Parteneriatul R. Moldova cu NATO a început în 2004. De atunci, această organizaţie a finanţat distrugerea sau securizarea a mii de tone de pesticide şi alte substanţe periculoase. De unde s-au luat aceste mii de tone de substanţe periculoase pe teritoriul R. Moldova? Exact de acolo de unde a venit şi Armata a 14-a, care, timp de 25 de ani, încalcă neutralitatea constituţională a statului. Igor Dodon a iterat public că acceptă ajutorul primit de NATO privind distrugerea pesticidelor. Pentru că asta costă sute de mii de euro pe care nu-i avem, dar şi tehnologii pe care nu le cunoaştem. Iar intoxicarea cetăţenilor cu ape contaminate de pesticide costă şi mai mult – vieţi omeneşti. Ce-ar fi ca preşedinţii şi guvernanţii R. Moldova, atunci când fac declaraţii, să se gândească că şi cuvintele lor şi acţiunile lor, atunci când sunt greşite, ar fi ca pesticidele, pentru nimicirea sau repararea cărora va fi nevoie de timp şi de bani.