Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Dincolo de 28 iunie

Dincolo de 28 iunie

Zilele trecute, cineva medita, într-o conferinţă de presă, despre istorie şi evenimente istorice. S-a împiedicat şi de «problema Basarabiei». Superficial, aşa cum o fac de obicei ruşii ideologizaţi.

Pentru respectivul, Basarabia, ca identitate istorică, nu există decât în limitele «adevărului» recunoscut de istoriografia sovietică. M-am gândit atunci, de ce nu am putea, cel puţin uneori, da timpul înapoi pentru a-i pune faţă în faţă cu realitatea pe aceşti papagali politici sau pentru a ne mântui de ei.

Dacă aş fi putut da timpul înapoi, câte ar fi astăzi altfel în Basarabia şi de câte ne-am fi salvat prinr-un simplu transfer al timpului pe direcţia inversă mişcării. Dacă ar fi să trecem dincolo de 28 iunie 1940, câte din relele, care au urmat ocupaţiei, nu s-ar fi întâmplat. Am fi fost Ţară, am fi fost una cu Neamul, într-o limbă, într-un port, într-o cultură, am fi fost una cu Europa şi nu am fi avut frontieră pe Prut şi nici regim de vize, nu ne-ar fi condamnat nimeni pentru cetăţenia română, nu ne-ar fi făcut nimeni probleme identitare, nu am fi avut război la Nistru, cu morţi şi vii trataţi deopotrivă,  nu am fi fost statul formal care suntem, recunoscuţi de o lume, dar ne-scăpaţi de Rusia, cu un preşedinte formal, cu deputaţi formali, miniştri şi ambasadori formali, cu o justiţie şi procuratură, şi securitate, şi poliţie formale. De ce formale? Pentru că sunt prevalaţi de interese personale şi mai puţin sau deloc de cele naţionale.

Dacă aş fi putut da timpul înapoi, nu am fi avut cele două valuri mari de deportări, cu toate prigonirile care continuă şi azi, nu am fi avut cimitire prin Siberia şi Asia Mijlocie, nu am fi avut bisericile şi mănăstirile distruse sau transformate în case de nebuni, nu am fi avut parte de Stalin, Beria, nu am fi fost «fraţii mai mici» ai ruşilor, fără trecut sau cu un trecut cenzurat, iar mult mai aproape de ziua de azi – nu am fi avut alegerile din 5 aprilie, ororile evenimentelor din 7 aprilie şi, cu siguranţă, nu am fi avut nevoie de anticipatele din 29 iulie.

Scriu sub impresia acelei conferinţe de presă a PCRM, la care candidatul electoral  O. Babenko încerca să convingă lumea că Basarabia, ca fenomen istoric românesc, nu ar exista decât în mintea «naţionaliştilor». Că prostia e soră cu ipocrizia e clar. Numai că, din momentul în care şi după 18 ani de independenţă insistăm să construim un stat suveran pe postulatele «biblice» ale istoriografiei ruse, negând identitatea istorică a acestui pământ, la ce bun să mai continuăm? Nu ar fi mai util să punem punct şi să întoarcem timpul înapoi?

Petru AMARIEI