Dincolo de 28 iunie

Zilele trecute, cineva medita, într-o conferinţă de presă, despre istorie şi evenimente istorice. S-a împiedicat şi de «problema Basarabiei». Superficial, aşa cum o fac de obicei ruşii ideologizaţi.

Pentru respectivul, Basarabia, ca identitate istorică, nu există decât în limitele «adevărului» recunoscut de istoriografia sovietică. M-am gândit atunci, de ce nu am putea, cel puţin uneori, da timpul înapoi pentru a-i pune faţă în faţă cu realitatea pe aceşti papagali politici sau pentru a ne mântui de ei.

Dacă aş fi putut da timpul înapoi, câte ar fi astăzi altfel în Basarabia şi de câte ne-am fi salvat prinr-un simplu transfer al timpului pe direcţia inversă mişcării. Dacă ar fi să trecem dincolo de 28 iunie 1940, câte din relele, care au urmat ocupaţiei, nu s-ar fi întâmplat. Am fi fost Ţară, am fi fost una cu Neamul, într-o limbă, într-un port, într-o cultură, am fi fost una cu Europa şi nu am fi avut frontieră pe Prut şi nici regim de vize, nu ne-ar fi condamnat nimeni pentru cetăţenia română, nu ne-ar fi făcut nimeni probleme identitare, nu am fi avut război la Nistru, cu morţi şi vii trataţi deopotrivă,  nu am fi fost statul formal care suntem, recunoscuţi de o lume, dar ne-scăpaţi de Rusia, cu un preşedinte formal, cu deputaţi formali, miniştri şi ambasadori formali, cu o justiţie şi procuratură, şi securitate, şi poliţie formale. De ce formale? Pentru că sunt prevalaţi de interese personale şi mai puţin sau deloc de cele naţionale.

Dacă aş fi putut da timpul înapoi, nu am fi avut cele două valuri mari de deportări, cu toate prigonirile care continuă şi azi, nu am fi avut cimitire prin Siberia şi Asia Mijlocie, nu am fi avut bisericile şi mănăstirile distruse sau transformate în case de nebuni, nu am fi avut parte de Stalin, Beria, nu am fi fost «fraţii mai mici» ai ruşilor, fără trecut sau cu un trecut cenzurat, iar mult mai aproape de ziua de azi – nu am fi avut alegerile din 5 aprilie, ororile evenimentelor din 7 aprilie şi, cu siguranţă, nu am fi avut nevoie de anticipatele din 29 iulie.

Scriu sub impresia acelei conferinţe de presă a PCRM, la care candidatul electoral  O. Babenko încerca să convingă lumea că Basarabia, ca fenomen istoric românesc, nu ar exista decât în mintea «naţionaliştilor». Că prostia e soră cu ipocrizia e clar. Numai că, din momentul în care şi după 18 ani de independenţă insistăm să construim un stat suveran pe postulatele «biblice» ale istoriografiei ruse, negând identitatea istorică a acestui pământ, la ce bun să mai continuăm? Nu ar fi mai util să punem punct şi să întoarcem timpul înapoi?

Petru AMARIEI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Stefanita

    Obama îl sfătuieşte pe Putin să renunţe la comportamentul tipic Războiului Rece

    Obama îl sfătuieşte pe Putin să renunţe la comportamentul tipic Războiului ReceÎntâlnirea cea mai aşteptată de la începutul lui Barack Obama – cea cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, dar şi cu premierul Putin, pare compromisă înainte de a începe. Cu două zile înainte de a pune piciorul la Moscova, liderul SUA, care se declarase gata să reseteze relaţiilor bilaterale, a făcut declaraţii surprinzător de dure la adresa părţii ruse. Ţinta nu a fost omologul său, Dmitri Medvedev, ci premierul Vladimir Putin, cel care ar conduce de fapt, din umbră, Rusia. Barack Obama a apreciat că Putin este încă rămas „cu un picior” în perioada Războiului Rece, în loc să privească spre viitor, relatează The Times. De altfel, preşedintele SUA a ţinut să sublinieze apăsat diferenţa dintre Putin şi Medvedev, pe care îl consideră în schimb mai realist, de vreme ce recunoaşte că a venit timpul ca cele două rivale din timpul Războiului Rece să lase trecutul în urmă.

    „Este important ca, în timp ce tratăm cu preşedintele Dmitri Medvedev, să înţeleagă şi Vladimir Putin că abordarea relaţiilor dintre SUA şi Rusia pe principiul vechiului Război Rece este depăşită – şi este timpul să mergem înainte într-o altă direcţie”, a declarat preşedintele american. Ca un interlocutor mai realist, Obama plănuieşte să stea la negocieri cu preşedintele rus opt-nouă ore, în timp ce premierului Putin îi va rezerva doar 90 de minute. Iar aceasta deoarece Putin „are încă multă influenţă”, a explicat Obama.

    Totul ţine însă de noua strategie americană în privinţa Rusiei, comentează The New York Times: de a face din Medvedev o posibilă contrapondere a lui Putin, considerat a fi în continuare adevărata putere din Rusia. Este, de asemenea, o distanţare şi faţă de epoca Bush, care afirmase că „poate vedea în sufletul lui Putin” şi că acesta este un interlocutor cu care să rezolve probleme importante.

    Dmitri Medvedev a adoptat, de asemenea, o atitudine mai diplomatică exprimându-şi speranţa că Barack Obama „va observa aici interesul nostru de a îmbunătăţi relaţiile” după o perioadă de tensiune. Un alt semn al bunăvoinţei lui Medvedev a apărut şi ieri, când Kremlinul a anunţat că va permite armamentului american să tranziteze teritoriul Rusiei în drum spre Afganistan – tema centrală a discuţiilor dintre Medvedev şi Obama.

    Preşedinţii Rusiei şi SUA, Dmitri Medvedev şi Barack Obama, urmează să semneze, în cadrul summitului lor de săptămâna viitoare de la Moscova, un acord privind tranzitarea materialelor militare americane spre Afganistan, a declarat vineri consilierul pe probleme politice al Kremlinului, Serghei Prihodko. Ideea fusese aprobată însă în primă instanţă la summitul NATO de la Bucureşti chiar de Vladimir Putin, la acea vreme preşedinte al Federaţiei Ruse.

    Poziţia nu a fost însă şi pe placul lui Vladimir Putin. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al premierului rus Vladimir Putin, a calificat drept „greşite” afirmaţiile preşedintelui american Barack Obama despre şeful executivului rus. Impresia lui Obama despre premierul rus „nu are nimic în comun cu ceea ce reprezintă în realitate Vladimir Putin”, consideră Peskov, care presupune că această imaginea „trunchiată” s-ar putea datora lipsei de informaţii complete despre Rusia şi primul ministru rus. Oficialul a declarat că este convins că liderul de la Casa Albă îşi va schimba părerea despre Putin după întâlnirea cu acesta, de pe 7 iulie, relatează Agerpres. Mai ales că Obama până acum nu a discutat niciodată personal cu Putin, a remarcat, într-o declaraţie pentru AP, purtătorul de cuvânt al şefului executivului de la Moscova.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *