Diferenţele care ne apropie

Eram acasă, în Olanda, când pentru prima dată am aflat despre R. Moldova. Îmi amintesc, atunci când am citit numele «Moldova», am rămas intrigat. Iniţial părea un nume al unui loc plin cu basme. La fel ca şi foarte mulţi europeni, nu cunoşteam nimic despre R. Moldova, nici chiar unde să o caut pe hartă. Acest fapt m-a intrigat şi mai mult, determinându-mă să vizitez această ţară. Atunci când mă pregăteam de drum, m-am întrebat: de ce aş călători în Peru sau Senegal, acolo unde, la fiecare 5 minute, ai putea întâlni vorbitori de germană? De ce nu aş alege această “gaură neagră”, plină de mister, după cum se scrie deseori în presa occidentală despre problemele din R. Moldova? De ce nu aş accepta o experienţă mai aproape de ţara mea, Olanda?

Oricum, mereu am fost curios de situaţia din Europa de Est şi din Caucaz. Ţările din această regiune sunt amplasate într-o zonă periculoasă, în apropierea Federaţiei Ruse, care, periodic, îşi manifestă puterea la propriu şi la figurat. După ce am citit despre R. Moldova şi despre locuitorii săi, m-am simţit atras şi mai mult de aceste locuri. Oameni ospitalieri, pace şi mâncare bună – asta era ceea ce ştiam până a veni încoace. Mai citisem că cetăţenii din Moldova sunt gata oricând să practice engleza, atunci când află că eşti străin. Aflasem că, chiar dacă nu te cunosc, fiindu-le total străin, ei sunt gata să te invite în casele lor. Mă îndrăgostisem de R. Moldova încă înainte de a o vizita.

În sfârşit, acum o săptămână, am ajuns aici. În primele zile căutam insistent acei moldoveni decişi să exerseze engleza cu mine. În scurt timp am înţeles că aşteptările mele sunt zadarnice. Nimeni nu a venit să îmi vorbească.

Sunt sau nu dezamăgit de faptul că vraja locului cu basme a dispărut? Cred că nu, deoarece viaţa de zi cu zi în R. Moldova e chiar mai interesantă decât mi-aş fi imaginat. Cetăţenii de aici muncesc la fel ca şi pământenii mei din Olanda. Ei au aceleaşi ocupaţii, într-o societate total diferită de cea din care vin eu.

De fapt, şi în Olanda sunt probleme. Tensiunea dintre băştinaşii olandezi şi cei care au origini turceşti sau marocane este în creştere. Excese există de ambele părţi ale baricadei. Tot mai mulţi reprezentanţi ai populaţiei băştinaşe privesc la compatrioţii lor, de alte origini, ca la nişte criminali, ca la nişte persoane care primesc nemeritat susţinere din partea statului. Rareori acestea sunt tratate ca nişte oameni care muncesc. În consecinţă, cei de origine turcă sau marocană se simt frustraţi. Ei sunt stigmatizaţi, locuiesc în cartierele cele mai prost amenajate şi au numeroase probleme în căutarea unui loc de muncă. Chinuiţi de griji şi de dificultăţi, ei revin la versiunea radicală a Islamului. Asasinarea regizorului de filme Theo van Gogh, strănepotul renumitului pictor Vincent van Gogh, la 2 noiembrie 2004, de către Mohammed Bouyeri, islamist radical, din cauza viziunii sale asupra Islamului, a cauzat o mare nelinişte în societate. În Olanda această situaţie a provocat condamnarea musulmanilor de către partidele politice.

Problemele crescânde între grupurile etnice sunt destul de serioase, dar acestea vor fi rezolvate, cu siguranţă. În trecut, au existat şi alte dificultăţi, în cazul cetăţenilor de alte etnii. În prezent, aceştia sunt integraţi definitiv în societatea olandeză.

În ţara mea, problemele de la începutul sec. XX sunt aproape total soluţionate. Sărăcia este eliminată, protecţia socială este asigurată de către stat tuturor celor care au nevoie. Îngrijirea medicală este calitativă, la un preţ acceptabil de fiecare. Relaţiile dintre mass-media şi partidele politice sunt puse la punct, iar presa de la noi pare a fi obiectivă. Virtual, în Olanda nu există corupţie. În aceste condiţii, se pare, nu mai există prea multe lucruri pentru care ar trebui să luptăm.

De când sunt la Chişinău, constat situaţii total diferite de cele de acasă. Aici nu poţi fi sigur de libertatea mass-media, majoritatea cetăţenilor trăiesc sub nivelul sărăciei, iar corupţia este larg răspândită şi aproape oficial acceptată. Acestea sunt doar câteva diferenţe. Dacă aş decide să rămân cu traiul aici, ar fi ca să înţeleg această societate care e atât de diferită de cea pe care o cunosc eu şi să contribui la edificarea unei altfel de Moldove.

Onno SINKE, Olanda,
stagiar la Ziarul de Gardă

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *