Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Diaspora studenţească din Moldova

Diaspora studenţească din Moldova

Orice ţară duce o luptă serioasă contra exodului de creiere. Iar ţările care îşi respectă viitorul luptă pentru absorbţia de creiere imigrante. Moldova e un stat diferit. A dăruit multor state ale lumii creiere inteligente şi tinere. Şi a absorbit mai puţin.

Luni presa din România a lansat cu succes o ştire despre cea mai bună evoluţie la BACul românesc, reuşită de cetăţeanca R. Moldova Irina Caşcaval. Tânăra a declarat franc că ţinteşte acum o universitate bună. Ce înseamnă o universitate bună? Există topuri internaţionale ale universităţilor, care sunt actualizate în fiecare an, în baza unui şir de criterii. Cea mai bună universitate din Moldova nu a depăşit vreodată poziţia de 4000 în aceste topuri internaţionale.

Potrivit acestor topuri, Harward, Yale şi Oxford deţin întâietatea an de an. Există milioane de tineri buni care au încercat cu disperare să devină studenţi în aceste instituţii şi nu au reuşit. Chiar dacă taxele de studii sunt foarte înalte, şi mulţi ar fi gata să le plătească, nimeni nu e admis dacă nu corespunde unor rigori academice. Ştie Moldova că aceste universităţi de top au avut mai mulţi studenţi de la noi? Că unii dintre ai noştri au primit chiar burse onorabile, pentru că au avut o prestaţie academică onorabilă? Că unii dintre ai noştri au absolvit aceste universităţi cu Magna Cum Laude sau chiar cu Summa cum Laude?

Massachusetts Institute of Technology (MIT) este cea mai bună universitate tehnică din lume. Anul trecut o tânără din Moldova a fost admisă la MIT şi în câţiva ani va deţine diploma celei mai prestigioase instituţii tehnice de pe glob. O aşteaptă Moldova cu o ofertă?

Zilele trecute o conferinţă de presă neobişnuită a fost organizată sub cerul liber la Chişinău. Două tinere care au absolvit câteva instituţii europene au încercat să revină să muncească acasă, dar s-au pomenit că nu au primit oferte pe măsura efortului lor, a abilităţilor şi interesului. Maria Hâncu solicită autorităţilor din R. Moldova să ofere celor care au studiat în străinătate prioritate la angajarea în instituţiile publice, dar şi salarii mai mari.

Este adevărat, efortul unui student moldovean în străinătate este incomparabil cu cel depus de majoritatea studenţilor la facultăţile din R. Moldova. Chiar dacă se află în România, unde tinerii de la noi beneficiază de burse necondiţionat pe toată perioada studiilor, unde comunică în limba maternă, presiunea pe care o suportă un student aflat departe de casă este cu mult mai mare. Şi cu cât facultăţile sunt mai sus în topul universităţilor, cu atât presiunea este mai mare. Şi cu cât mediul lingvistic în care se află studentul este mai străin, presiunea este mai mare. Şi cu cât starea materială a părinţilor din R.Moldova este mai proastă, presiunea este mai mare.

Dar tinerii noştri rezistă, ei fac studii în Germania, Marea Britanie, Olanda, China, SUA, Finlanda şi oriunde în lume. Mulţi dintre ei nopţile spală podele sau, în weekend, spală vesela prin restaurante, doar ca să aibă un ban în plus şi să reziste, să se menţină în aceste universităţi de top. Cunosc familii care şi-au vândut automobile sau chiar apartamente, pentru ca să plătească taxele de studii ale copiilor lor. Şi niciunul dintre ei nu regretă lipsurile la care se supun, toţi consideră că au de câştigat – cunoştinţe şi abilităţi de calitate. Apoi, revin să afle că nimeni nu ştie de jertfele lor, de victoriile lor, şi că nici nu vrea să ştie.

Da, trebuie să recunoaştem că avem şi o categorie de studenţi din Moldova în străinătate care nu au nevoie de recunoaşterea de acasă. Topul lor ar începe cu Ecaterina Voronin, nepoata fostului preşedinte, şi ar continua cu descendenţii altor familii care au avut cu ce plăti şederea copiilor fără să simtă limitări bugetare. Şi mai trebuie să recunoaştem că unele familii plătesc taxe înalte de studii pentru universităţi lipsite de prestigiu, cumpărând astfel doar prestigiul unei diplome europene fără prestigiu. Din această cauză devine limpede că nu orice cetăţean al R. Moldova care face studii în străinătate trebuie admis imediat la muncă în instituţii publice cu salarii mari şi fără concurs.

Cert este că situaţia studenţilor moldoveni aflaţi la studii în străinătate nu este cunoscută. Toată vara mulţi dintre ei au fost acasă, în Moldova, revenind din marile metropole mondiale şi discutând prin microbuzele prăfuite din Chişinău cât de ieftin îi costă tichetele electronice în transportul public de la Bruxelles, sau cât de bine funcţionează programele gen Erasmus. Dar nicio autoritate publică nu a lansat un anunţ, să îi adune într-una dintre zile în sala de şedinţe a Guvernului şi să pornească un dialog cu ei. Nu cunosc un forum care ar întruni aceşti tineri, care i-ar chema la o discuţie, i-ar întreba unde se află, ce cunosc, de ce ar reveni acasă şi ce ar putea face atunci când revin?

Alina Radu, alina.radu@zdg.md