Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Debaraua de la guvernare

Debaraua de la guvernare

Zilele acestea ZdG are un mic jubileu: se împlinesc exact 6 luni de când am pornit o discuţie electronică cu consilierul guvernamental Tudor Darie, discuţie la care, la propunerea lui, au fost ataşaţi şi Veaceslav Ioniţă, membru al Comisiei Centrale de Control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale funcţionarilor publici, şi Stela Mocanu, coordonatoarea Centrului de Guvernare Electronică. Discuţia era, desigur, despre transparenţă guvernamentală şi despre necesitatea unei pagini web a vestitei Comisii Centrale de Control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale funcţionarilor publici. Or, o asemenea instituţie-cheie în transparentizarea guvernării moldoveneşti este profund e-anonimă, neavând nici adresă electronică, nici alte căi de acces. 

Cu 6 luni în urmă, prin dialogul electronic, încercam să obţin cheia, una tot electronică desigur, care ar fi fost în paza lui Veaceslav Ioniţă, de la uşa în spatele căreia se păstrau declaraţiile de avere ale procurorilor. La 6 luni de la lansarea acelei discuţii, remarc că deţin câteva zeci de e-mailuri tot cu întrebări şi răspunsuri, dar, vorba lui Dodon, fără nicio soluţie. Declar solemn că nu mai cred că cineva poate găsi acea cheie. Poate se găseşte vreun grant european pentru procurarea altei broaşte la uşa secretelor averilor procurorilor. Şi, de vreme ce unele declaraţii de averi sau interese mai apar pe ici-colea, am identificat şi un titlu demn pentru acest caz. I-aş zice www.e-debara.md, o debara aşa micuţă, de 3X3, care poate fi privatizată pe net cu doar câţiva lei. În această e-debăruţă poate fi stocat tot ce nu trebuie să afle cetăţenii. Ar fi clar că o Comisie şi încă Centrală de ditamai Control poate face controale şi publica informaţii, pe când, dacă spunem oamenilor că declaraţiile procurorilor, dar şi ale altor funcţionari care ies devreme la pensie sunt stocate la e-debara.md, totul devine clar, căci fiecare ştie că debaraua e un loc întunecos şi plin de păianjeni. Poate chiar şi de scorpioni.

Zilele trecute redacţia ZdG a remis câteva zeci de scrisori unui şir de instituţii publice cu privire la asistenţa financiară străină acordată pentru dezvoltarea democraţiei în R. Moldova. Am utilizat cea mai rapidă şi cea mai ieftină poştă: cea electronică.

Dar ceea ce e rapid şi ieftin pentru generaţia Twitter din Moldova devine o frână în contextul unor instituţii de stat. Chiar dacă, din aceleaşi donaţii externe, un şir de instituţii publice şi-au creat pagini web, fiind efectuate şi procurări de calculatoare, servere şi alte echipamente care să asigure transparenţa web, există instituţii care se mai folosesc încă de renumita instrucţie a lui Tândală sau Păcală, cel care a scăpat cârnaţii în gura câinelui în timp ce citea de pe hârtie cum ar fi fost să îi mănânce.

De exemplu, pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie şi pe cea a Consiliului Superior al Magistraturii, găsim informaţii despre faptul că aceste pagini au fost create cu sprijinul UE, al Consiliului Europei sau al Fondului “Provocările Mileniului”, finanţat de USAID. Dar niciuna dintre aceste două instituţii, extrem de solicitate de către populaţie, nu afişează nicio adresă electronică. Ca să afli adresa de e-mail a cancelariilor acestora e nevoie să formezi numerele de telefon afişate, în speranţa că se va găsi cineva care să dicteze în receptor simbolurile care cuprind “coadă de maimuţă” sau “sobacika”.

În schimb, adresele electronice ale Departamentului Penitenciare sau ale Procuraturii Generale ne sunt accesibile, căci primim cu regularitate comunicate de la serviciile de presă ale acestor instituţii. Iată de ce Procuratura şi Penitenciarele au primit printre primele solicitările noastre de informaţii. Colegele noastre de la serviciile de presă au fost foarte drăguţe să ne informeze imediat că au primit scrisorile şi că … nu ne vor putea oferi niciun răspuns până nu le trimitem aceleaşi scrisori în formă tipărită. Degeaba am încercat să insistăm. Ni s-a spus că de fapt cancelaria nu acceptă niciun mesaj netipărit şi neştampilat.

De ce a trebuit ca “Provocările Mileniului” să doneze 25 de milioane de dolari în 2008 anume pentru electronizarea şi transparentizarea instituţiilor, dacă Cancelariile ne forţează acum să defrişăm păduri, să facem hârtie, să tipărim scrisori, să mâzgălim plicuri, doar pentru ca să primim răspunsuri despre faptul că nu se găseşte cheia de la declaraţiile de avere ale procurorilor? Toate nemulţumirile pot fi adresate la www.e-debara.md

Alina Radu, alina.radu@zdg.md