De la obamamanie spre Iran

“Obamamania” e o curioasă molimă artistică ce a cuprins întreaga planetă. Chipul actualului preşedinte al SUA, Barak Obama, a devenit atât de popular, încât a ajuns să fie brodat până şi pe rochiile defilate la paradele de modă din Paris.

233-ob1Este un fenomen interesant, care a unit într-un mariaj aproape ideal arta şi politica. A început odată cu campania sa electorală pentru prezidenţialele din SUA. Senatorul de culoare era intens mediatizat drept o pârghie a “schimbării” şi a “speranţei” – de altfel, aceste două cuvinte erau şi sloganele campaniei sale. Pe de altă parte, apăruse un om priceput la tehnicile de gherilă urbană – Shepard Fairey. Mulţi artişti vizuali ajung să fie salariaţi în campaniile electorale actuale, totuşi, cea mai vestită imagine cu Obama nu a fost parte din campania electorală oficială. Este vorba despre un portret stilizat în nuanţe de roşu, portocaliu, albastru, crem şi alb de către acest Shepard Fairey – un veteran al artei stradale americane. Nu cred să greşesc dacă afirm că anume această lucrare a fost şi este catalizatorul obamamaniei. Fairey este un graffitor dibaci şi luptător acerb pentru respectarea drepturilor emigranţilor şi minorităţilor din SUA. A fost arestat în repetate rânduri de poliţia americană pentru încercările sale curajoase de a-şi plasa lucrările propagandistice în spaţii publice. Aresturile au continuat şi după ce artistul a devenit o “vedetă oficială”. Cred că pot afirma cu certitudine că seria de portrete cu Obama, semnată de Fairey, este probabil, opera de artă vizuală cea mai răsunătoare din ultimii câţiva ani, creată pe continentele americane.

233-ob3Atât faţa preşedintelui Obama, cât şi găselniţa lui Fairey, stilul cromatic al acelui poster, zis obamiconic, au fost preluate şi multiplicate de sute de artişti. Unele lucrări mai interesante se pot găsi pe www.obamaartreport.com sau pe www.artofobama.com. (Există şi o marcă cu Anatol Mătăsaru, executată în stil Fairey de către Andrei Panait.) Stilul în care Fairey l-a reprezentat pe viitorul preşedinte a devenit recent parte dintr-un proiect interactiv destinat internauţilor – www.obamiconme.com. Fiece doritor poate să-şi modifice fotografia proprie în stilul lui Fairey. Actualmente, în baza de date a site-ului există peste 150 000 de imagini obamizate. Dar filtrul-Obama nu este singurul filtru de prelucrare a imaginilor disponibil pe pagina respectivă. Există, bunăoară, şi un filtru în nuanţe verzi, care e numit pe site – iraniconic. Autorii site-ului îndeamnă utilizatorii să-şi prelucreze imaginile în acest stil şi apoi să le folosească drept “avatare” – imagini care-i reprezintă pe profilele lor din reţelele sociale din internet de tip Facebook, ş.a. – drept semn de solidaritate cu iranienii care protestează împotriva falsificării alegerilor prezidenţiale din ţara lor. Se poate că această iniţiativă să fie mai mult o campanie publicitară pentru reţelele sociale, la fel precum şi “revoluţia de la Chişinău, prima revoluţie emisă prin internet”, a servit drept spot publicitar nemaipomenit pentru reţeaua Twitter, despre care puţini auziseră înainte de evenimentele din aprilie. Sau e doar un mod în care americanii explicit se declară solidari cu iranienii care militează pentru schimbare în ţara lor.

În timp ce răsfoiam site-urile pe care le-am pomenit mai sus spre a documenta acest text, criza de după alegeri din Iran se tot înteţea. Accidental, am descoperit un avatar obamiconic – un prim-plan cu faţa însângerată a unei fete. Deşi stilizarea muşamaliza detaliile, este o imagine cu adevărat sfâşietoare. Dedesubt era scris în engleză “Noi nu vom uita niciodată”. Ceva mai târziu am aflat că numele ei e Neda Agha Soltani, născută în 1982. Studia filosofia. Moartea ei, prin împuşcare, în data de 20 iunie curent a fost întâmplător filmată prin camerele a două telefoane celulare. Tânăra participa împreună cu tatăl ei la manifestările de protest, când un glonte a lovit-o în piept. S-a stins în doar câteva clipe, sângerând puternic. Filmele au fost postate în internet şi au făcut rapid înconjorul lumii. Se pare că Neda a devenit imediat un simbol al opoziţiei iraniene. În limba farsi numele fetei, Neda, înseamnă “glas” sau “chemare”. Pe sute de profile Facebook, Neda era descrisă drept o martiră a poporului ei, înger şi simbol al revoluţiei. Primele informaţii despre acest tragic eveniment apărute în internet au fost destul de reticente şi încă nu au putut fi verificate. Reamintesc că guvernul iranian a retras la un moment dat acreditările tuturor jurnaliştilor vestici, iar regimul sever de vize face ca şederea lor în Iran să fie foarte scurtă. Nu se ştia exact cine este autorul filmărilor şi dacă sunt sau nu imagini veritabile. Nu se cunoaşte nici cine e ucigaşul, deşi se specula că ar fi fost un basij. (Basij – o forţă paramilitară sub comanda Gărzii revoluţionare, care, la rândul ei, la îndemâna consiliului de clerici.) În orice caz, mai multe agenţii de presă anunţaseră că numărul persoanelor decedate în Iran pe parcursul protestelor a trecut de 17. Ciocnirile dintre protestatari şi forţele de ordine mai continuă şi acum.

dr. Teodor Ajder, psiholog

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *