Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Constituţia inutilă

Constituţia inutilă

Atunci când a fost votată Constituţia, cu 15 ani în urmă, s-a produs prima mare epurare a ziariştilor de la Compania de Stat (pe atunci) «Teleradio Moldova». Cei care au sprijinit Constituţia, au votat  în favoarea „reorganizării” Companiei de Stat, alungându-i de la «Mesager» exact pe cei care au constituit «Mesagerul».

Legea Supremă, Constituţia, a tăcut liniştită despre acest caz. Au urmat alte situaţii similare, epurările pe criterii politice ajungând în vogă. De la posturi de radio şi televiziune, de la ziare sau reviste, au fost înlăturaţi profesionişti cu verticalitate. Constituţia şi alte legi nu au funcţionat. Chiar dacă unii colegi de breaslă s-au pierdut, în urma epurărilor, guvernările au mers mai departe, îngrijindu-se de imaginea lor şi considerându-i pe ziariştii oneşti drept cei mai ostili oponenţi ai carierelor lor vertiginoase. Şi în 2000, şi în 2002, şi în 2004, Constituţia a trecut cu vederea problemele jurnaliştilor, dar şi pe cele ale libertăţii de gândire, exprimare şi informare. Înfrânţi şi trădaţi de propriii lor colegi, zeci de jurnalişti au ieşit din corturile de la Telecentru, unde se aflaseră în greva foamei, şi au pornit rătăcind pe drumurile clădite de dictatură. Puţini au rezistat, deoarece legile acestui stat au fost împotriva lor, deşi, oficial, mai multe articole le apărau drepturile.

Jurnaliştii sunt intimidaţi de legi, dar tot atât de adevărat e că, în orice clipă, Constituţia şi alte legi au grijă ca jurnaliştii să nu piardă niciuna dintre cele mai fierbinţi teme. Astfel, pe stradă, la telefon sau în transportul public, auzi teme vii de presă şi regreţi că tot mai puţini jurnalişti au curajul să scrie despre ele.

Ieri discutam despre neşansa cetăţenilor R. Moldova de a vota în străinătate, într-o zi de miercuri, sau despre faptul că cei care s-au aflat la putere timp de 8 ani se pregătesc să evadeze din Moldova, dacă opoziţia ar învinge în alegeri.

De la Orhei, cineva ne-a telefonat şi ne-a anunţat că medicii legişti şi-au luat concedii în aceste zile (ciudată coincidenţă!). «Am avut o tragedie de familie şi am luat mortul în maşină, la 40 gr. căldură. Am umblat cu el prin câteva centre raionale, căutând un expert legist», ne spunea ieri un cititor al ZdG, indignat că nu a mai reuşit să-l găsească. Doamnă ministră Catrinici, cum e să porţi un mort în automobil, când pământul frige sub picioare?

Şi Julieta Saviţchi ne spunea să mediatizăm o metodă simplă de verificare a buletinelor de vot. Ea ne-a îndemnat să luăm de acasă câteva foi simple şi să aplicăm pe ele ştampila «VOTAT», ca să urmărim mai apoi ce se întâmplă cu cerneala de pe acea foaie, constatând astfel dacă au fost trucate sau nu la momentul tipăririi…

Din păcate, caracterul inutil al legilor, inclusiv al Constituţiei, a făcut ca numărul temelor de presă să depăşească capacitatea instituţiilor media de a le oglindi profesionist. Din această cauză, probabil, aceşti 5 ani ai ZdG ni se par nişte clipe, nişte respiraţii fugare, nişte vacanţe cu adevăr.

Aneta GROSU