Confidenţele lui Medvedev

Faptul că referendumul anti-Băsescu ar putea avea continuare la Chişinău era clar cu încă două luni în urmă. Cu atît mai mult acum, după ce a pierdut lupta cu Băsescu, Kremlinul caută insistent să se revanşeze pe “frontul moldovenesc”.

Vizita Angelei Merkel la Chişinău, la nici o lună de la e veniment, începe a se precipita. Nu atât de repede, ca să putem afla prea multe din ceea ce s-a discutat cu uşile închise, dar, nişte umbre de pe marile semne de întrebare, legate de această vizită, încep, totuşi, să cadă. În special, după plecarea şi venirea premierului Vlad Filat de la Moscova. Din declaraţiile de presă – deşi sumare, ale omologului său rus, D. Medvedev, devin clare mai multe lucruri şi, principalul, de ce s-a supărat atât de mult V. Filat pe mass-media care, cu ocazia vizitei Angelei Merkel, a scris că doamna cancelar vine la Chişinău să dea curs unui plan rusesc de federalizare. Filat a negat categoric faptul. Şi în cazul Merkel, dar şi în cazul întrevederilor recente de la Moscova cu Medvedev şi Putin. “Nu am discutat cu doamna Merkel despre federalizare… A fost o exagerare a presei… Şi nici la Moscova nu am discutat la acest subiect”, a tăiat-o, din scurt, V. Filat în blitz-«duelul» cu presa, la aeroport, după revenirea din Rusia. Şi dacă în cazul Merkel (din lipsă de confidenţialitate), Filat nu a prea fost de crezut, în cazul Medvedev-Putin şansele de a i se da crezare sunt mult mai mari. Medvedev, spre deosebire de Merkel, şi-a permis anumite confidenţe cu mass-media, din care a devenit clar că dacă acum trei luni (conferinţa de la Rottach-Egern, Germania), federalizarea R. Moldova mai era în prim-planul agendei diplomatice ruse, între timp, priorităţile Moscovei s-au schimbat. Federalizarea nu mai interesează Rusia. Nu-i mai convine. Nu-i mai satisface ambiţiile şi orgoliile. Moscova are o altă agendă politică pentru R. Moldova: integrarea în Uniunea Rusia-Belarus-(Kazahstan?!), cu ancorare, ulterioară, în Uniunea Euroasistică (UEA).

D.Rogozin: “Trebuie să ne gândim la o ţară mare…”

La întâlnirea cu presa, după întrevedera cu Filat, D. Medvedev nu a ascuns faptul că „aderarea R. Moldova la Uniunea Rusia-Belarus-(Kazahstan?!) este în interesul Rusiei” şi că Moscova rămâne în aşteaptarea unei decizii din partea Chişinăului. Iar asta, de acum, ne întoarce cu gândul la vizita Angelei Merkel în R. Moldova. Este foarte posibil că ruşii au obţinut de la Merkel (avocatul lor în subiectul transnistrean şi nu humai) consimţământul pentru medierea acestui proiect „unionist”, mult mai sigur şi avantajos pentru ruşi decât federalizarea, care e: unu – foarte problematică (modelul de federaţie cerut de Rusia nu există în practica internaţională şi, respectiv, are adversari), doi: cere timp şi bătaie de cap (consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului poate dura ani şi ani) şi trei: e şi scandaloasă, ţinând cont că prin federalizarea R. Moldova, Rusia vrea să-şi restabilească prezenţa militară şi politică pînă la Prut – lucru deloc simplu într-o vecinătate imediată cu NATO şi UE. Nu-i exclus, însă, şi un alt argument – că Rusia s-a săturat să mai experimenteze în gol pe „frontul moldovenesc”, după ce în 20 de ani de post-sovietism, a experimentat tot de ce poate fi în stare un imperiu în delir: separatism teritorial, inchiziţie politică, provocări armate, sabotaj, etnocid, persecuţii, război armat, război rece, procese politice, «răstignirea” şcolilor, blocaj economic, restricţii de circulaţie, taxe vamale, etc, ca până la urmă să înţeleagă că toate-s înzadar şi că singura cale reală de a pune R. Moldova pe brânci, ar fi asimilaree ei instituţional-politică. UEA tocmai asta şi este: unul din aspiratoarele politice de reabsorbţie a fostelor colonii sovietice de către fostul imperiu. Nu degeaba, cu puţin înainte de vizita premierului Filat în Rusia, emisarul special al lui Putin pentru Transnsistria, D. Rogozin, declara la Moscova că “trebuie să ne gândim la o ţară mare, la o zonă unită Euroasiatică, pentru că marea lume Euroasiatică vrea ca noi să fim împreună”. Aşa dar, “ţară mare”, cu “ţar” la Mosocva, asta se vrea Rusia. Şi caută, insistent, să prindă “trenul” bun pentru ea, într-o conjunctură favorabilă de moment: în primul rând, o Angelă Merkel loială la Berlin, un Barach Obama, preocupat de alegeri la Wla moment şi un guvern şi parlament de coaliţie, maleabile, la Bucureşti, chiar dacă ruşii nu au putut lua Cotrocenii. Nu de alta, dar din noiembrie America s-ar putea să aibă un alt stăpân la Casa Albă – republicanul Mitt Romney, pe care Putin l-a trecut deja în lista neprietenilor Rusiei, din decembrie România va avea un nou parlament şi, respectiv, un nou guvern cu acelaşi Băsescu la Cotroceni, iar în ceva mai mult de jumătate de an Rusia s-ar putea să rămână şi fără Merkel la Berlin.

Ofensiva pro-Uniunea Euroasiatică a început

Faptul că referendumul anti-Băsescu ar putea avea continuare la Chişinău era clar cu cel puţin două luni în urmă. Cu atît mai mult acum, după ce a pierdut lupta cu Băsescu, Kremlinul caută să se revanşeze pe “frontul moldovenesc” şi nu este exclus că doamna cancelar a fost delegată la Chişinău tocmai pentru a tranzacţiona noua afacere politică ruso-germană, afişată de Mervedev: UEA. Moscova vrea să ia jăratecul din foc cu mîna Berlinului. Joc. A acceptat Merkel jocul şi rolul? Nu putem afirma, dar nu e exclus, mai ales că unii experţi de la Berlin au şi făcut deja aluzii în presă că Germania ar putea ajuta R. Moldova în soluţionarea diferendului transnistrean, dacă Chişinăul ar da preferinţă Uniunii Euroasiatice, în locul UE. Care “ajutor”, băieţi, care “problemă transnistreană”, după ce R. Moldova va fi înghiţită cu totul de Rusia? Aberaţii. În ce măsură i-a reuşit dnei cancelar misiunea ei la Chişinău – greu de spus. Nu putem şti, aşa cum nu ştim nici ce i-au şoptit la ureche premierului Filat “urşii” de la Moscova, însă, nu excludem că i-au putut cere să trateze cu mai multă seriozitate propunerile Rusiei, pentru a exclude, eventual, repetarea la Chişinău a scenariului anti-Băsescu. Moscova va face presiuni mari asupra Chişinăului: şi economice, şi politice. Ameninţările cu preţul la gaze a şi răsunat deja. Mai sunt vinurile, mai este armata rusă din Transnistria, mai sunt forţele militare pacificatoare la Nistru pe care Rusia a început să le fortifice, mai sunt comandourile politice ale Rusiei dincolo şi dincoace de Nistru, care au şi fost puse deja în mişcare. Ofensiva lansată de partidele de stânga cu referendumul pro-Uniunea Rusia-Belarusi (de la Şelin până la Voronin) şi graba cu care se cere declanşarea referendumului, s-ar putea să crească într-un complot politic, de genul celui anti-Băsescu. S-ar putea. AIE, deocamdată, rămâne pe poziţii, Rusia tace, iar cancelariile europene zic că schimbarea cursului politic de la Vest la Est ar fi o greşală fatală pentru Chişinău. Ce ne facem? Urmăm sfaturile Europei, ori ne lăsăm înghiţiţi de ruşi?

Petru Grozavu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Motanul Roscat

    UN EXEMPLU EUROPEAN: ESTONIA
    SI MOLDOVA SANTAJATA DE GAZELE KREMLINULUI

    Septembrie 2012
    Lecturi de week-end. Expert estonian:
    Moldova nu trebuie să cedeze în faţa Gazpromului
    ——————————————————————————————————————
    Un subiect care a ţinut în priză atenția opiniei publice din Republica Moldova ultimile săptămâni a fost promisiunea Moscovei de a examina posibilitatea reducerii cu 30 la sută
    a prețului la gaze în cazul în care Chișinăul va renunța la pachetele energetice cu Uniunea Europeană și va reglementa achitarea a peste 4 miliarde de dolari datorie la gaze,
    datorie care a fost acumulată în mare parte de Transnistria.

    L-am întrebat pe unul dintre cei mai cunoscuți experți pe domeniul energetic din Estonia,
    Andres Mae, cercetător la Institutul Estonian de Politică Externă,
    ce stă în spatele condițiilor Moscovei
    și cum ar trebui să răspundă autoritățile de la Chișinău acestei oferte / SANTAJ /

    ——————————————————————————————————————
    – “Republica Moldova nu trebuie să cedeze în faţa Gazpromului.

    – Trebuie să-şi liberalizeze piaţa de gaze, să construiască o țeavă spre România

    – și să căutate soluții pentru a înlocui cât mai mult consumul de gaze cu combustibil din biomasă.
    – În plus, autoritățile moldovene trebuie să insiste asupra faptului că subiectul livrărilor
    de gaze este unul economic și să nu admită ca acesta să fie mutat în plan politic,
    unde vor apărea diferite condiționări politice din partea Moscovei.

    – Chişinăul nu trebuie să plătească în niciun caz datoria Transnistriei.
    – Pentru că asta nu este datoria Republicii Moldova.

    – Rusia a fost cea care a subvenționat prin intermediul gazelor regiunea transnistreană –
    – este greșeala ei și ea trebuie să-și bată capul cum să o rezolve”.
    ————————————————————————————————
    – Pot aduce exemplul Estoniei, care, din 2009, a redus consumul de gaze cu mai bine de 50 la sută. Această reducere a fost obținută din contul combustibilului din biomasă.
    Aceasta este o dovadă a faptului că posibilități alternative există.

    – Republica Moldova are un vecin – România, care este producător de gaze, ceea ce înseamnă că ar trebui să aveți interesul economic de a construi încă o țeavă – către vecinul din Vest. Dacă veți avea o sursă alternativă – fie de gaze, fie o posibilitate de a înlocui gazele cu altfel de combustibil – acest lucru vă va oferi o pârghie pentru a face la rândul dumneavoastră presiuni asupra Gazpromului la negocieri. În felul acesta vă veți fortifica propriile poziții.

    – Noi am restructurat foarte repede sectorul de gaze și în procesul aderării la UE ni s-a cerut să deschidem piața. Chiar dacă este o piață monopolistă, aceasta trebuie oricum să fie deschisă, pentru ca și alți furnizori să poată intra pe piață. Rezultatul acestei abordări
    este faptul că nu avem o piață de gaze propriu-zisă, ci avem o piață de combustibili.
    Și gazele acolo sunt în competiție directă cu alte tipuri de combustibili

    – Un alt exemplu bun este cel al negocierilor recente dintre companiile de gaze din Estonia
    și Gazprom. Furnizorul rus a declarat că în cazul în care Estonia va ridica consumul de gaze la nivelul anului 2008, Gazprom va reduce prețul de livrare.

    Nu au fost puse niciun fel de alte condiții, altele decât de ordin economic.
    ——————————————————————————————————————-
    Interviul a fost realizat în cadrul emisiunii Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,
    produs al Asociaţiei pentru Politică Externă,
    în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES).
    / Lina Grâu /

    textul integral:
    http://voxreport.unimedia.md/2012/09/22/lecturi-de-week-end-expert-estonian-moldova-nu-trebuie-sa-cedeze-in-fata-gazpromului/
    ——————————————
    N.B.
    Banuim, ca din cauza modestiei exagerate, jurnalista moldoveana a uitat sa abordeze
    si o alta alternativa a RM pentru a scapa de santajul si ocupatia ruseasca:
    Re -Unirea Noastra cu România cât mai repede !

    Ori fundatia ei nemteasca nu-i permite asemenea gânduri rebele anti-merkeliene ?

  2. vera

    Ce venit ajunge din partea transnistreana – ocupata de Moscova, in bugetul RM?
    ————————-

    R U S I I

    Sug poporul transnistrean
    Pe pamintul lui Stefan,
    Trag din arma,umbla beti,
    Omoara tineri baieti
    Ca fascistii – hrapareti!

Leave a Reply to Motanul Roscat Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *