„Comisia Lupu” vs Comisia de la Veneţia

Ieri, după declaraţia premierului Filat, preşedintele Parlamentului a contramandat, pentru dimineaţa zilei de astăzi, şedinţa Biroului permanent al Legislativului, planificată pentru 13 februarie, la ora 14.30. Un alt eveniment, animat de acelaşi preşedinte al Parlamentului, dar care nu a fost contramandat, imediat după briefingul lui Filat, a fost cel legat de instituirea unei Comisii pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general. În dispoziţia semnată, tot ieri, de Marian Lupu se menţionează că mandatul viitorului procuror ar fi acordat pentru următorii cinci ani (2013—2018).

Este adevărat, anterior nu mai lecturasem un astfel de document. În Dispoziţia şefului Legislativului se spune că noua comisie, să-i zicem, convenţional, “Comisia Lupu”, va trebui să asigure transparenţa, profesionismul şi caracterul apolitic al procesului de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror general al R. Moldova. În document se face trimitere şi la prevederile Comisiei de la Veneţia, iar acest lucru mi s-a părut deosebit. În lipsa unor trimiteri la cele stipulate de Comisia de la Veneţia, am căutat să aflăm ce o fi avut în vedere Marian Lupu când a făcut această referire în dispoziţia sa din 13 februarie.

Astfel, am constatat că, în diverse cazuri, Comisia de la Veneţia a explicat suficient de clar aspecte legate de numirea, alegerea, demiterea sau revocarea procurorului general în state care pretind că respectă Standardele Europene Referitoare la Independenţa Sistemului Judiciar.

Am selectat câteva recomandări ale Comisiei de la Veneţia, făcute la acest subiect.

1. Este important ca metoda de selectare a procurorului general să fie de aşa manieră, încât să câştige încrederea publicului şi respectul puterii judecătoreşti şi al celorlalte profesii juridice.

2. În procesul de selectare ar trebui luate în considerare experienţa profesională şi neapartenenţa politică a candidaţilor.

3. Este recomandată luarea în considerare a posibilităţii constituirii unei comisii pentru numire, compusă din persoane care se bucura atât de încrederea publicului, cât şi de cea a Guvernului.

4. Acceptarea principiului cooperării între instituţiile statului pare o soluţie bună, care ar permite evitarea unor numiri politice unilaterale.

5. Acolo unde procurorul general este ales de Parlament, pericolul evident de politizare a procesului de numire ar putea fi redus prin pregătirea alegerii de către o comisie parlamentară care ar lua în considerare părerea experţilor.

6. Un procuror general ar trebui numit permanent sau pentru o perioadă de timp relativ mare fără posibilitatea de a fi reinvestit la finalul mandatului.

7. Legat de continuarea activităţii, după expirarea mandatului, acest lucru ar trebui să fie clarificat înainte de numire, astfel încât să nu apară discuţii cu privire la favoruri din partea politicienilor.

8. Legea ar trebui să prevadă clar condiţiile de revocare din funcţie a procurorului anterior expirării mandatului. Motivele pentru revocarea din funcţie ar trebui să fie prevăzute de lege.

9. Procurorul General ar trebui să beneficieze de o audiere echitabilă în cadrul procedurii de revocare, inclusiv în faţa Parlamentului.

Câţi dintre membrii viitoarei Comisii de selectare a candidatului la funcţia de procuror general sau, altfel spus, membrii “Comisiei Lupu”, cunosc, dar mai ales sunt de acord să respecte aceste recomandări? De altfel, potrivit Dispoziţiei şefului Legislativului, în termen de cel mult 7 zile de la semnarea acestui document, Consiliul Superior al Procurorilor şi Comisia Naţională de Integritate îşi vor delega membri în cadrul “Comisiei Lupu”. Şi alte instituţii vor avea oamenii lor în această comisie. Astfel, potrivit unei Anexe ce însoţeşte Dispoziţia lui Marian Lupu, cei 12 membri vor veni de la Uniunea Avocaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii, de la Uniunea Juriştilor şi de la câteva ONG-uri (CREDO, ADEPT şi CAPC).

Timp de 5 zile de la Constituire, “Comisia Lupu” va elabora şi va aproba Regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general, iar până la 30 martie, Comisia va organiza selectarea candidatului şi îl va prezenta şefului Legislativului pentru a fi propus în Parlament pentru a fi votat în funcţia de procuror general. Deci, Avornic, Donciu, Corochii sau Garaba, din “Comisia Lupu”, vor avea un cuvânt greu de spus pe marginea candidaturii viitorului procuror general. Atât de greu, încât Comisia de la Veneţia s-ar putea nici să nu-l înţeleagă.

Aneta Grosu, aneta@zdg.md