Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   "Cineva, în locul nostru, decide…

„Cineva, în locul nostru, decide când să trăim şi când să murim”

Zamira are patru copii, un soţ blând şi se consideră o femeie împlinită. Ea este convinsă că soţul său este cel care, în orice clipă, îi asigură fericirea, şi asta pentru că, la fel ca orice musulman adevărat, zilnic, de cinci ori, aşa cum spune Coranul, se roagă la Allah pentru pace, pentru linişte, pentru iertarea păcatelor şi pentru binele familiei sale. “Am grijă să se odihnească, să fie liniştit, pentru că, în fiecare dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, Ahmed se gândeşte la noi, atunci când înalţă rugăciuni la Allah. El are grijă să ne fie sănătoşi copilaşii, noi să trăim în pace, să ni se ierte păcatele pe care le facem cu sau fără voie… Stiaţi că, dacă te rogi pentru iertarea păcatelor, acestea îţi sunt iertate?”, povesteşte întrebător Zamira.

Împreună cu familia sa, Zamira locuieşte în Turcia. Ea este convinsă că rugăciunile tuturor musulmanilor, rostite simultan, de cinci ori pe zi, ajung la Allah mult mai uşor decât orice gând rostit în taină. “Despre asta mi-au vorbit întotdeauna părinţii, asta le spun şi eu copiilor mei”, povesteşte Zamira.

Din vorbă în vorbă, constatăm că timpul trece foarte repede şi, în câteva clipe, în toate moscheile din Turcia, dar şi din întreaga lume, unde locuiesc 1, 5 miliarde de musulmani, începe rugăciunea de după amiază, numită ASR. Vocile imamilor (preot musulman), încărcate de rugă, tristeţe, nelinişte, se revarsă în toată zona. Parcă-i un cor bine organizat. Toată lumea musulmană pare cuprinsă de freamătul acestei voci rugătoare…

Îmi amintesc, în timpul protestelor organizate de “Sfânta Matroana”, în faţa Parlamentului de la Chişinău, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, se auzeau clopote, se auzea toaca, bătând ritmic şi sacadat, dar şi rugăciunile colective ale protestatarilor. Făcând abstracţie de sensurile politice ale acelei acţiuni, mă gândeam atunci că, pe fundalul acelor rugăciuni, făcute în aer liber, amplificate şi de numărul mare al participanţilor la slujbele divine, nimeni nu ar putea purta vreun gând rău, răzbunător… Nimeni nu ar gândi la omoruri, la violuri, incest, la furturi sau la alte crime, atâta timp cât aude rugaciuni divine şi clopote bisericeţti, bătând rugător la Ceruri.

O întreb pe Zamira despre femeile sinucigaşe, despre teroriştii care îşi riscă vieţile, pentru a omorî. Ea spune că aceştia nu au nimic în comun cu Allah, cu religia musulmană. “Nu ar trebui să vorbesc, dar ştiu că Allah nu învaţă pe nimeni cum să fie terorist, cum să organizeze atacuri teroriste în zone turistice, cum să omoare oameni paşnici. Allah e pacea, El nu ştie cum pot fi comise astfel de crime”, spune femeia, vorbind în şoaptă, de frică să nu fie auzită. Ea povesteşte că, chiar în aceste zile, au fost reţinute două persoane, despre care se spune că ar fi terorişti. Unul, dintr-o grupare de trei persoane, mai e la libertate, iar poliţia îl caută peste tot, în special în autocarele cu turişti. “Credeţi că aceste lucruri nu sunt organizate de cei care îi vor rău Turciei? De cei care vor să nu mai vină turişti în ţara noastră? Ei nu înţeleg că Marea Mediterană nu ne-o poate fura nimeni, iar turiştii vin încoace pentru că avem această mare”, explică Zamira aşa cum înţelege ea lucrurile. Femeia spune că maică-să, o femeie în vârstă dintr-un aul îndepărtat, are argumentele sale, legate de cei care vor să facă rău Turciei. “Mama mea întotdeauna îmi spune că femeile sinucigaşe, aşa cum le spuneţi dvs., nu sunt femei turce… Pur şi simplu, poartă văluri musulmane, iar atunci când pier, în urma exploziilor sinucigaşe, nimeni nu mai poate afla cu siguranţă cine sunt şi de unde s-au luat la locul exploziei”, povesteşte Zamira.

„Eu nu ştiu să comentez, dar ştiu că tot răul ce se întâmplă în viaţa noastră nu e de la Allah, ci de la politică… şi scandalul cu acest film în care e compromis Allah… Cine a avut nevoie de el acum? Eu cred că cineva, în locul nostru, al fiilor lui Allah, încearcă să decidă când să trăim şi când să murim”, încheie Zamira gândurile sale despre ce se întâmplă azi în lumea musulmană.

Aneta Grosu, aneta@zdg.md