Ce poate învăţa Iaşiul de la Chişinău?

Recent am vizitat vechea capitală a Moldovei, Iaşi, pentru o prelegere la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”. M-am convins, iarăşi, că, în anumite aspecte, Chişinăul este un oraş de invidiat pentru libertatea sa economică – bineînţeles, numai comparativ. Am sosit în plină campanie electorală, şi esenţa democratică a fost scoasă la iveală prin sloganurile publicitare subtile şi sincere: “Votează cu inima!”, “(Partidul A) iubeşte Iaşiul”. Seara, la emisiunea Realitatea TV “Dosarul candidatului”, am primit informaţii suplimentare despre capacităţile de “antreprenor” ale multor candidaţi, care, se pare, stau cu un picior în penitenciar pentru acte de corupţie. Vizibilă a fost şi această corelaţie aproape firească între alegeri şi reparaţia febrilă a drumurilor în ajunul acestora.

Schimbarea banilor te face să te simţi ca un dependent de droguri sau un cumpărător de arme ilegale. Dacă, la Chişinău, beneficiem de schimb valutar în aproape fiecare colţ al oraşului, şi la un orar convenabil, acolo, după standardele europene, bineînţeles, ceea ce este o simplă tranzacţiune între două părţi consimţitoare devine un adevărat supliciu. Odată găsită o bancă potrivită, trebuie să arăţi buletinul, să completezi un formular şi să-ţi pui semnătura. În total: 5 minute pentru a schimba 50 de EURO. Mi s-a spus că astfel consumatorii ar fi protejați de eventualele bancnote false. Dar atunci, de ce să nu trecem prin aceeași procedură la fiecare act de cumpărare: la chioşc, la supermarket, la salonul de frumusețe? Sau avem certitudinea că valutele naționale nu pot fi falsificate?

În cartea ”În apărarea indezirabililor”, economistul american Walter Block ia apărarea falsificatorilor de bani, menționând că în zilele noastre cantitatea banilor falsificați în mod privat este mult mai mică decât cea a banilor ”falsificați” oficial prin băncile centrale. Dacă în trecut banii aveau o valoare intrinsecă, reprezentată de valoarea metalelor din care erau făcute monedele (cel mai des, din argint), azi se produc bani de hârtie și electronici în mod inflaționist. În sec. XIX, un călător român putea efectua fără probleme cumpărături la Paris în moneda sa națională, deoarece avea o valoare intrinsecă și recunoscută. În acest sens, prin monedele de aur și argint europenii aveau deja o monedă unică, fără EURO. Una stabilă, spre deosebire de ultima. Astfel, între 1815 și 1914, prețurile în Europa nu numai că au rămas stabile, dar s-au și micșorat în medie cu 30%! Să ne închipuim acum care ar fi peste o sută de ani prețurile la apă, gaz sau într-un supermarket!

Un alt avantaj al Chișinăului este răspândirea mai ”anarhică” a spațiilor comerciale: aproape nu există spațiu locativ în Chișinău în aproprierea imediată a căruia să nu fie o alimentară, un chioşc, o farmacie sau un bar, și cu un orar adaptat clienților. Astfel de comodități sunt mai rare la Iași, dar și mai rare în alte orașe mai ”europene”. Cine nu crede, îi recomand să iasă într-o duminică în orice oraș german în căutarea unei farmacii deschise.

Există vizitatori care se plâng de lipsa de orientare spre client a personalului în diferitele localuri de aici. Într-adevăr, există, încă, reprezentanți ai școlii sovietice de vânzători: ”Voi sunteți mulți, eu sunt una”. Dar, în multe, sectorul de servicii din Moldova a depășit Occidentul în ceea ce priveşte flexibilitatea și ar fi binevenit un ajutor internațional din partea RM, prin care antreprenorii autohtoni să îi re-învețe pe cei din industriile cartelizate ale Occidentului semisocialist să aprecieze virtuțile pieței libere.

Gerhard Ohrband, lector universitar

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. un om

    Cite bordeie atitea obiceiuri.Numai ca la Chisinau se mai practica calcatul printre sticle cu lapte si gaini jumulite,pe majoritatea trotuarelor.

  2. Sofica Unionista

    Intrebarea Anului BULGAR:
    ——————————––––––––-
    pentru “unşii” de la Bucuresti:
    – deputatul Eugen Tomac,
    – senatorul Viorel Badea,
    – Presedintele Traian Basescu,
    – Ministrul de Externe Titus Corlăţean,
    – plagiatorul Ponta, Antonescu-Lipoveanul, etc.
    ————————————————————————
    La fel cum nu înţeleg de ce Bulgaria a scos obligativitatea vizei naţionale pentru moldovenii care au o viză Schengen valabilă,

    iar România nu poate face acelaşi lucru.
    ———————————————————————–
    “Republica Moldova, o „ţară străină“ pentru România”
    de Alina Turcanu, redactor-sef
    Adevarul md
    12 decembrie 2012

  3. ioan

    “NUMAI RE-UNIREA CU ROMANIA NE ESTE SALVAREA!” – e un slogan dogmatic ce exclude gandirea. Cum poate salva “re-unirea”? Si pe cine poate salva? Pentru Chisinau statutul de CAPITALA a unuia din cele circa 200 de STATE de pe Terra este in prezent cel mai favorabil pentru dezvoltare. El are legarturi DIRECTE nu numai avia, ci politice, economice, financiare etc. cu organismele mondiale. Vin investitii, credite, fonduri DIRECT, fara sa treaca prin Bucuresti, ca in cazul Iasului. Chisinaul singur isi aproba bugetul din impozitele si taxele colectate, pe cand Iasul le transmite Bucurestiului si apoi asteapta sa i se dea cu taraita. Iasul a ajuns un oras de provincie, ca orice alt centru judetean, elita ieseana e una judeteana, pe cand la Chisinau e elita de tara, de prim nivel, cu cele mai inalte functii in stat – deputati, ministri, magistrati, specialisti de nivel national care concureaza in activitatea lor nu cu alte judete, ci cu specialistii din alte tari. Chisinau isi delega direct artistii sai la Eurovision, iar pe sportivi – la campionate si olimpiade, pe cand sportivii si artistii din Iasi mai au de infruntat la Bucuresti selectia nationala si de regula cele mai mari privilegii le au cei din Bucuresti. Oricat de mica n-ar fi o tara, dar daca e tara cu reprezentare DIRECTA pe arena internationala ea se dezvolta mai repede, mai dinamic, cu avantage enorme fata de judetele, regiunile “unite” sub un alt stat. Observati cat de mult se dezvolta ex-republicile sovietice si cele ex-iugolsave dupa ce s-au eliberat de “uniuni” si “uniri”, dupa ce au devenit LIBERE, INDEPENDENTE, cu toate atributele de State, Natiuni aparte, cu limbi oficiale aprate – tocmai 5 limbi oficiale in ex-Iugoslavia in loc de una singura sarbo-croata. “Unirea” ce ni se propune este inacceptabila – nu mai dorim sa avem de asupra noastra inca o conducere a unei elite birocratice si subdezvoltata pe plan european cum e cea a lui Becali, EBBA, Udrea, Dan Diaconescu etc. Nu doriim ca in loc de vizita lui Barroso sau Merkel la Chisinau sa fim in asteptarea vreunui careva deputat, ministru sau sef de partid de la Bucuresti, iar in loc de selectionata Angliei sau Germaniei sa vina ca ceva extraordinar – “Steaua” sau “Dinamo”. “Unirea” e un proiect pentru prosti.

  4. ioan

    “Ce poate învăţa Iaşiul de la Chişinău?” – in primul rand sa ignore orice atitudine DISCRIMINATORIE ce vine de la “Centru”, sa-si largeasca de la sine aria LIBERTATILOR si DREPTURILOR confiscate de “centru”, sa-si gaseasca calea sa de afirmare si dezvoltare, pornind de la premiza ca in sistemul DEMOCRATIC comunitar nu trebuiesc acceptate realtiile vechi, totalitariste de dictat din partea “centrului”. In Italia fiecare oras are fata sa proprie, mandria, ambitia si incredereea sa ca nu este mai inferior prin nimic decat Roma. Poate deaceea in Italia n-au acceptata sa fie ROMANI, adica supusi ai Romei, asa cum iubesc sa se mandreasca românii.

  5. gheorghe din romania

    “Iasul a ajuns un oras de provincie, ca orice alt centru judetean, elita ieseana e una judeteana, pe cand la Chisinau e elita de tara, de prim nivel”.
    dragă ioane,rezolvă tu această enigmă:
    dacă în chişinău este o canalie şi în iaşi este altă canalie,care canalie este mai mare? cea din oraşul capitală,sau cea din oraşul provincial?…si cine crezi că ar putea fi canalia din chişinau?
    în rest,pe tine,care marşezi pe brandul “ioan” – profesional te preţuiesc,că trudeşti din greu,în plus ai o româna bună, participi şi tu după posibilităţi la emanciparea limbii pe tărâm moldav.
    să mai scrii,că eşti factor pozitiv.

  6. Maria

    Bravo dle Gheorghe, din România!
    Omul sfintește locul, este creator de ceva ori distrugator de ceia ce a creat alcineva,- zicea bunica mea. Iar bunastarea, respectul si onoarea depinde de noi toți, de morala societății.pe care o cream .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *