Ce mai face ANSA

De câteva săptămâni, mai exact din ziua în care au fost făcute publice datele unui studiu privind calitatea produselor lactate, comercializate în R. Moldova, realizat la comanda Fundaţiei Est-Europene, spaţiul public de la noi este completat cu încă un subiect de dezbateri – siguranţa alimentaţiei.

La ceva timp de la publicarea acelui raport, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) anunţă că a efectuat şi ea propriile investigaţii, publicând şi nişte rezultate, la fel de alarmante. Dacă ne detaşăm de numele producătorilor, descoperim prezenţa excesivă în produsele lactate a aceloraşi produse de origine vegetală, despre care medicii nutriţionişti spun că sunt periculoase pentru sănătate.

După recepţionarea datelor de laborator, ANSA a anunţat că, pe pieţele comerciale din R. Moldova, ar exista produse ce nu corespund standardelor, dar nu a indicat exact care sunt periculoase, astfel încât consumatorii să înţeleagă ce să nu mai cumpere. De altfel, toate informaţiile ANSA, cele curente şi cele anterioare, se pare că protejează numele producătorilor şi a produselor, de parcă ar acţiona, nu se ştie de ce, în temeiul Legii protecţiei datelor cu caracter personal.

În aceste condiţii, chiar dacă statul a fondat ANSA, bietul consumator habar nu are care ar fi produsele nocive pentru sănătatea sa. Astfel, toată această agitaţie în jurul produselor lactate care sunt mai mult de origine vegetală, decât animală, m-a determinat să intru pe www.ansa.gov.md, ca să înţeleg ce mai face ANSA, cum ne garantează siguranţa alimentaţiei şi cum intervine în situaţii critice. Aşa, graţie scandalului produselor lactate, mi-am reamintit că ANSA şi-a început activitatea la 16 ianuarie 2013. Între timp, a angajat peste 1400 de persoane, majoritatea dintre care au statut de funcţionar public, deci – salarii şi garanţii sociale mai mari, dar şi privilegii la pensionare. Directorul ANSA are trei adjuncţi, numiţi şi eliberaţi din funcţie de Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la propunerea directorului Agenţiei.

Pe lângă structurile centrale, în fiecare raion activează subdiviziuni teritoriale pentru siguranţa alimentelor.

Deci, avem o structură consolidată, menită să intervină în orice caz ce poate afecta, la propriu, sănătatea cetăţenilor, atunci când apar riscuri de consum al unor produse alimentare alterate, contrafăcute sau neconforme.

Informaţiile de pe www.ansa.gov.md sunt, însă, atât de sumare, încât inoculează ideea că, în domeniul alimentar, în R. Moldova, nu mai există niciun fel de probleme. De altfel, şi investigaţiile legate de calitatea lactatelor au fost iniţiate de ANSA doar după ce a fost făcut public studiul realizat la comanda Fundaţiei Est-Europene. Dintr-o simplă curiozitate, probabil.

În rest, printre cele mai noi informaţii, comunicate de ANSA, e cea despre un control efectuat, pe 24 ianuarie, curent, la un punct comercial din Chişinău, pe rafturile căruia au fost descoperite 29 de torturi, în cantitate de 18 kg, cu termen de valabilitate expirat. Dar ce ne poate spune ANSA despre procesul de „transformare” a torturilor cu termenul expirat în mici prăjituri, cu alt termen de valabilitate pe ambalaj?

La 15 februarie, la Drochia, la o unitate de comercializare a cărnii de pasăre, au fost descoperite 93 kg de carne fără acte de provenienţă şi de calitate. Carnea a fost retrasă din comerţ, iar agentului economic i s-a aplicat o amendă de 150 unităţi convenţionale (7500 de lei). Dar câtă carne suspectă se vinde în supermarketuri? Sau cine verifică transformarea unor cantităţi de carne cu termen de valabilitate expirat în… carne tocată?

În ultimul an, pe www.ansa.gov.md, nu a fost postată nicio ştire despre eventuale probleme legate de calitatea produselor lactate. Să fi fost „conform” laptele? Să nu fi avut probleme „Untul ţărănesc” ? Să fi fost bună de dat la copii brânzica glazurată? Astăzi, cu o ditamai Agenţie pentru Siguranţa Alimentelor, în care sunt angajaţi 1400 de funcţionari publici, nimeni nu ne va spune de cât timp consumăm produse lactate neconforme şi cât timp înainte le vom mai consuma, dat fiind faptul că toate controalele efectuate sunt aleatorii.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *