Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Ce curge pe apa sâmbetelor…

Ce curge pe apa sâmbetelor din R. Moldova?

Deşi preşedintele proaspăt ales, imediat după validarea mandatului său la Curtea Constituţională, a declarat că va insista asupra combaterii corupţiei din justiţie, eliminându-i din instanţe pe justiţiarii incompetenţi, deşi, aproape zilinic, primim de la CCCEC comunicate de presă în care suntem informaţi despre diverse reţineri, în flagrant, ale unor persoane suspectate de acţiuni de corupţie sau de trafic de influenţă, deşi sute de funcţionari au fost şi mai sunt instruiţi, în cadrul unor programe internaţionale, în spiritul unor activităţi fără corupţie, deşi, potrivit unor rapoarte, R. Moldova ar sta mai bine decât alte state ex-sovietice la nivelul corupţiei din societate, cei mai mulţi dintre noi, fiind întrebaţi, vor afirma cu certitudine că, în realitate, batem pasul pe loc.

Chiar dacă toate acestea parcă se întâmplă în viaţa noastră, este greu de imaginat că drumul R. Moldova către UE e atât de scurt precum se declară, anume din cauza corupţiei pe care, de 20 de ani, declarăm că o combatem zi de zi, clipă de clipă.

Sume impresionante de bani sunt investite în combaterea corupţiei, iar închisorile continuă să fie populate de condamnaţi pentru acţiuni minore, deşi, spunea cineva, orice fel de corupţie este periculoasă. În scopul documentării pentru un articol de presă, am solicitat de la CCCEC date despre finanţările acodate acestei instituţii de către donatorii străini. Am constatat, din răspunsul oficial al CCCEC, că sumele transferate de partenerii străini în perioada 2005-2012, cu destinaţia “combaterea corupţiei”, constituie 24 706 000 USD şi  4 996 365 Euro. Aceste sume, transferate în lei autohtoni şi împărţite la numărul de zile din cei 6 ani de referinţă, arată că, zilnic, în R. Moldova, s-au cheltuit, pentru combaterea corupţiei, cel puţin câte 165 097 de lei, doar din banii investiţi de străini în CCCEC. Dacă am suplini la această sumă fondurile generoase alocate din bugetul de stat pentru activitatea CCCEC, a Procuraturii Anticorupţie sau a altor instituţii abilitate cu lupta împotriva acestui flagel, am obţine, cu certitudine, o sumă şi mai fabuloasă, care, se pare, curge zilnic pe apa sâmbetelor din R. Moldova.

Este adevărat, din când în când ni se spune, de la diverse tribune, că nu vom intra în UE, dacă vom fi şi în continuare tot atât de corupţi. Cu toate aceste avertizări, şi în continuare R. Moldova nu cunoaşte cel puţin un caz de corupţie la nivel înalt, condamnat în justiţie, iar atâta timp cât nu avem sentinţe, se poate contura impresia că nu avem corupţie. E un cerc vicios pe care nu-l putem rupe de 20 de ani, iar acest lucru se întâmplă, în primul rând, pentru că nu am avut şi nu avem factori de decizie atât de puternici, încât să poată zdruncina un astfel de cerc.

Dacă tot spunem că mergem spre UE şi că s-ar întrezări o perspectivă previzibilă pentru R. Moldova, ar trebui să cunoaştem că UE monitorizează şi condamnă orice tentativă de irosire a banilor publici. Cu ceva timp în urmă, factori europeni declarau că e inacceptabil ca, din cauza corupţiei, să se piardă o sumă estimată la 120 miliarde de euro anual, adică un procent din PIB-ul UE.

Câte procente din PIB-ul R. Moldova sunt devorate de corupţie?

Statele membre ale UE sunt implicate constant în depistarea eficientă, urmărirea în justiţie şi ţinerea unei evidenţe permanente a sancţiunilor, precum şi în recuperarea activelor provenite din săvârşirea de acte de corupţie. Ce ne pot spune, în acest context, oficialii de la noi? Cine şi cât de eficient supraveghează evoluţia dosarelor de corupţie, dar şi recuperarea activelor pierdute în urma unor astfel de cazuri?

Fondurile publice ale UE sunt protejate în mod special împotriva corupţiei. Cum ar arăta R. Moldova, unde fondurile publice sunt gestionate pe sub masă, în cadrul acestei structuri?

Aneta Grosu, aneta@zdg.md