Cât costă un kg de încredere

În orice an electoral, sondajele devin profitabile atât pentru cei care le realizează, cât şi pentru cei vizaţi şi estimaţi de respondenţi. Ieri, bunăoară, un proaspăt sondaj, chiar din ianuarie, ne-a dezvăluit date noi despre încrederea cetăţenilor în politicieni.

Aşa cum, în R. Moldova, politica a devenit o afacere profitabilă, în care se investeşte puţin, dar se câştigă extrem de mult, nu mai pare straniu faptul că încrederea, cea care le conferă multă speranţă şi optimism politicienilor, devine tot mai mult un obiect de valoare, la care aspiră şi cei de la putere, şi cei din opoziţie. Astfel, ieri aflam că în fruntea topului încredeii cetăţenilor în politicieni sunt poziţionate trei nume, prezentate în următoarea ordine: şeful statului, Igor Dodon, lidera PAS, Maia Sandu, şi prim-ministrul Pavel Filip. Sondajul arată că mai mult de jumătate dintre respondenţi mizează pe acţiunile lui Igor Dodon, Maia Sandu fiind nominalizată de 29,3% din numărul participanţilor la sondaj, iar Pavel Filip de 22,1%.

Deşi, potrivit sondajului, circa 70% dintre respondenţi au încredere în oamenii aflaţi acum la guvernare (Igor Dodon şi Pavel Filip), exact acelaşi număr de respondenţi, 70,2%, susţin că, în R. Moldova, lucrurile merg într-o direcţie greşită. Cum oare poate fi explicat, sub aspect sociologic, acest fenomen? Nu mă voi referi la calitatea sondajului, dar mă întreb cât de informaţi, cât de pregătiţi sub aspect politic, cât de consecvenţi sunt respondenţii? Aceleaşi 1783 de persoane, participante la sondaj, au răspuns, pe rând, la toate întrebările. Rezultatele, însă, par să fi fost colectate din localităţi diferite, fiind prezentate selectiv, demonstrând că cetăţenii R. Moldova au o diversitate de opinii şi că ei acceptă, în felul lor, condiţiile de viaţă în care s-au pomenit.

Cum poţi explica aceleaşi date, legate de încredere, dacă, mai sus, Igor Dodon se poziţiona primul în top, iar ulterior, când este abordat subiectul încrederii în instituţii, pe primul loc se plasează Biserica, după care Preşedinţia, Primăria şi mass-media? Unde-i Guvernul, dacă Pavel Filip este al treilea în top?

Autorii sondajului au declarat, la conferinţa de presă în cadrul căreia l-au prezentat, că această cercetare demonstrează „influenţa schimbărilor instituţionale asupra comportamentului electoral al cetăţenilor”. Dacă e să credem acestei explicaţii, respondenţii sunt total nepregătiţi să facă faţă viitoarelor alegeri, dat fiind că au manifestat doar 0,7% încredere în Parlament şi 0,5% încredere în partidele politice. Dacă au încredere doar în proporţie de 0,5% în partidele politice, pe cine ar vota în noiembrie 2018?

Nu este pentru prima dată când cetăţenii constată că rezultatele sondajelor sunt mai mult decât previzibile, intuind exact cine le comandă şi cine le finanţează.

Oricum, în tot acest haos de cifre, care, analizate la rece, par contradictorii, cineva, totuşi, ar trebui să-şi facă nişte concluzii, să se întrebe, în acest an electoral, ce se întâmplă cu cetăţenii care spun una, cred alta, iar fac cu totul altceva.

În special partidele politice, cele care vor să ajungă la guvernare, ar trebui să încerce să înţeleagă mentalitatea acestor oameni. Sunt aceste răspunsuri sincere, deschise sau sunt sugerate, inoculate? Sau, poate, sunt măsluite prin birourile celor care comandă sondajele?

Şi sociologii, cei care, probabil, se ciocnesc şi ei, chiar dacă nu recunosc, de cifre contradictorii, de ce nu se întreabă cât de obiective, cât de necesare şi cât de exacte sunt aceste sondaje? Şi-apoi, dacă acestea sunt îndoielnice, de ce nu reuşim să avem şi cercetări corecte, obiective?

Şi, cel mai important. De ce, până acum, nu avem un sondaj din care am afla şi poziţia milionului de oameni plecaţi în străinătate? De ce aceştia nu mai contează nici la capitolul încrederii în politicieni, nici la capitolul încrederii în direcţia pe care o parcurge R. Moldova?


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *