Aneta Grosu: Cât costă directoria CNA?

De ceva timp, R. Moldova este bulversată de o avalanşă de concursuri, organizate în scopul identificării unor persoane demne să suplinească funcţii importante în acest stat. Serviciul de Informaţii şi Securitate, Televiziunea Publică, dar şi Centrul Naţional Anticorupţie, inexistent, deocamdată, sunt în căutarea unor directori. Acest subiect, pe lângă faptul că e unul greu de epuizat, nu face decât să readucă în prim-plan probleme ale “politicilor de personal” care fac vicioasă activitatea celor de la guvernare. Deşi afirmă că partidele noastre ar fi doldora de oameni bine pregătiţi, deşi declară că, ajunşi la putere, vor miza în special pe tineri cu studii europene şi pe alte persoane de o moralitate impecabilă, atunci când apare problema, guvernările se poticnesc, iar uneori iau decizii stranii, fără a le mai da explicaţii alegătorilor.

În legătură cu reformarea CCCEC, a fost anunţat un concurs pentru funcţia de director general al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), adică al CCCEC-ului reformat, potrivit legii, începând cu 1 octombrie 2012.

În ultimele săptămâni, pretendenţii la această funcţie au făcut rânduri imense la uşa Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Legislativului de la Chişinău, pentru a-şi depune dosarele impunătoare, cu CV-uri şi alte probe, ce ar convinge comisia că fiecare dintre candidaţi este cel mai bun, cel mai demn, cel mai adecvat. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul alegerii şefului statului, lista candidaţilor este atât de pestriţă, încât îţi vine să râzi şi să plângi, fără oprire, în faţa naivităţii, a incompetenţei, a aroganţei sau chiar a neruşinării celor înscrişi în competiţie. Când spun neruşinare, mă refer la acei dintre ei care nu au cum trece testul de integritate sau la cei cu dosare penale pe rol, în care ei figurează în calitate de inculpaţi. Dacă vi se par incredibile aceste constatări, nu aveţi decât să întrebaţi victimele. Una dintre acestea, bunăoară, ne scrie: “Stimată redacţie, prin prezentul mesaj vă aducem la cunoştinţă că unul dintre candidaţii care aspiră la funcţia de director al Centrului Naţional Anticorupţie este A. B., care are statut de inculpat în mai multe dosare penale care se examinează în fond la Judecătoria sectorului Ciocana, mun. Chişinău, judecător, Ina Dutca (tel. de serviciu XXXXX). În dosar eu am calitate de parte vătămată şi mă aflu, în prezent, la tratament în oraşul Strasbourg, Franţa”.

Candidatul despre care ne-a scris cititoarea ZdG nu este singurul înglodat în dosare penale. Şi alţii sunt părţi pe dosar, fiind acum în aşteptarea condamnării sau a achitării lor de instanţele de judecată. Alţii, deşi nu au dosare, nu vor putea demonstra niciodată că sunt integri sub aspectul moralităţii.

Ieri, Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi a triat, totuşi, impunătoarea listă a candidaţilor. Din cei 22 au rămas, însă, tocmai 19. Celor trei, care au fost excluşi din concurs, după studierea dosarelor, li s-a motivat că nu ar corespunde funcţiei pentru că nu au stagiu de muncă juridică de 10 ani, după cum fusese cerut de condiţiile concursului. Deci, Comisia parlamentară nu a căutat alte eventuale “cusururi” decât stagiul în domeniul juridic care, dacă e să privim cu ochii deschişi la acest subiect, am putea recunoaşte că 10 ani de stagiu juridic în R. Moldova ar putea fi, uneori, mai vicioşi decât eficienţi pentru posibilii candidaţi la directoria CNA.

Pe de altă parte, lumea nu crede că, din lista deja confirmată de comisie, ar putea fi selectat cel mai demn şi cel mai potrivit candidat (dacă o fi existând printre ei). Această lipsă de încredere este susţinută de cele întâmplate în cazul altor numiri în funcţii importante. Vă mai amintiţi cât de mult s-a vorbit despre “taxa” care ar fi fost achitată pentru funcţia de procuror general? Dar despre taxele  “investite” în altfel de funcţii? Dar despre alte tranzacţii ilicite, făcute cu bani mulţi, în condiţiile în care declarăm, de la înalte tribune, că nu facem nimic altceva decât să combatem corupţia şi să le asigurăm cetăţenilor acestui stat o viaţă demnă? “Cum credeţi, cât ar putea costa funcţia de director CNA, adică funcţia celui mai important anticorupt din structurile statului?” – ne întreba ieri un cititor. Nu am ştiut ce să-i răspundem.

Aneta Grosu, aneta@zdg.md

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. vlad

    UN BANC LA TEMA : subalternii se sfatuiesc ce sa-i daruiasca DIRECTORULUI CNA.Prima propunere–MASINA; a doua– VILA,insa nu a fost acceptata nici una A treia propunere,care i-a zguduit pe toti, a fost de a-l lasa sa intocmeasca 3 procese verbale. UNUL MAI BATRAN DIN EI ZISE INDIGNAT :asta e prea mult,fratilor.Sa fim nitel mai modesti!!!

  2. SCRIBUL UNIONIST

    EXPERTII STRAINI
    DESPRE RE-UNIREA MOLDOVEI DE EST CU ROMANIA:
    ————————————————————————————
    1.
    Ziarul “România Libera” din 24 septembrie 2012
    http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/lordul-davies-nu-inteleg-de-ce-ar-vrea-rusia-sa-si-intareasca-fortele-in-transnistria-278169-pagina1.html#top_articol

    Quentin Davies, cunoscut ca Baron Davies de Stamford, este membru al Camerei Lorzilor
    în grupul laburiştilor, Camera superioară a Parlamentului din Marea Britanie,
    şi a vizitat zilele trecute România ca preşedinte al grupului de prietenie româno-britanic
    din Legislativul de la Londra.

    intrebare de Sabina Fati:
    În perioada interbelică Basarabia, devenită ulterior Republica Moldova,
    a fost parte a României.
    Vedeţi în viitor o posibilă reunificare, după modelul german?

    Quentin Davies:
    Este o întrebare foarte complicată,
    pentru că Republica Moldova include şi Transnistria,
    un teritoriu care nu a aparţinut niciodată României.

    Dacă mă întrebaţi dacă Republica Moldova, care există în mod legal şi include şi Transnistria, ar putea să se alipească României, v-aş spune că este cel puţin problematic.

    Dacă mă întrebaţi dacă Basarabia, care a fost parte a României
    înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, ar putea să adere la Uniunea Europeană,
    acest lucru nu ar implica automat divizarea Republicii Moldova.
    Este foarte complicat, iar în final decizia ar trebui luată de oamenii
    care sunt implicaţi în această chestiune.
    ——————————————————————————–
    2.
    15 septembrie 2012
    http://moldpress.info/2012/09/hans-moller-profesor-de-istorie-in-dresda-europa-poate-accepta-orice-forma-de-integrare-inclusiv-cea-de-unire-cu-romania/

    Hans Moller, profesor de istorie în Dresda
    a afirmat în cadrul unui interviu la o televiziune din oraş,
    că Europa poate accepta orice formă de integrare, inclusiv cea de Unire cu România.
    Discuţia era una axată pe problemele pe care noile state aduse în Europa
    le aduc securităţii acesteia.

    Europa are problemele ei iar preluarea de către România a integrării Moldovei
    este cea mai simplă cale pentru Europa.
    România are o experienţă benefică, este un stat european consolidat
    cu peste 22 milioane de cetăţeni, lucru care va face uşoară absorţia a încă 3 milioane
    de oameni.” a afirmat Hans Moller.

    El a continuat :
    ” Europa este una democratică şi nu poate accepta ca să despartă un popor .
    Practic situaţia actuală generează probleme de securitate pe graniţa de Est
    ca urmare a aspiraţiilor românilor de a se uni.

    Acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu Germania înainte de Unificare.
    Acesta este şi unul din impedimentele menţinerii României în afara Schenghen:
    permeabilitatea graniţei cu Moldova.
    Această problemă trebuie rezolvată urgent în condiţiile în care Moldova
    nu dă semne că se poate adapta singură Europei.”

    “Europa poate accepta orice formă de integrare, inclusiv cea de Unire cu România.

    Eu sunt din estul Germaniei şi cunosc foarte bine tensiunile unor astfel de presiuni civice”
    ———————————————————–
    http://www.dnn-online.de

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *