Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Când se supără premierul

Când se supără premierul

Marţi a fost o zi grea la Guvern. Pentru că, a doua zi, urma deplasarea premierului la Bruxelles, pentru a participa la cel de-al 5-lea Summit al Parteneriatului Estic, şedinţa tradiţională a Guvernului, desfăşurată de obicei în zilele de miercuri, s-a convocat mai devreme, adică marţi.

Deci, marţi, la 17.00, chiar în debutul şedinţei Executivului, premierul şi-a manifestat supărarea pe unele medii de informare, în special pe Ziarul de Gardă. „Cred că unele instituţii media, fiind orbite de lumânarea cu care tot caută subiecte, cu care să blameze activitatea Guvernului, nu văd nici lipsa de logică în cele publicate de către ei ”, a spus Pavel Filip. E lesne de înţeles că premierul, şi guvernarea în ansamblu, ar prefera, în exclusivitate, o presă cuminte, care ar sta cu lumânarea stinsă şi ar relata doar despre succesele puterii, chiar şi atunci când acestea lipsesc.

Marţi, am mai înţeles că unui premier nu-i stă bine supărat, mai ales supărat pe presă. Nemulţumirea premierului, care a început după publicarea pe site-ul ZdG a unei ştiri în care era citată scrisoarea adresată Comitetului General al ONU de către reprezentantul permanent la ONU, Victor Moraru, în care se spune că „autorităţile R. Moldova au cerut ca subiectul privind retragerea trupelor militare ruseşti din regiunea transnistreană să NU fie inclus pe agenda şedinţei ONU din 23.10.2017”, a fost, de fapt, una manipulată, deoarece era clar că cei care au denigrat ZdG nici nu citiseră ştirea.

De ce ZdG a scris despre acest demers? Pentru că, deşi solicitările Guvernului din august 2017, legate de introducerea pe ordinea de zi a Adunării Generale ONU a subiectului privind retragerea definitivă a forţelor militare străine de pe teritoriul R. Moldova au fost mediatizate mai mult decât insistent, demersul de a retrage de pe ordinea de zi subiectul respectiv a fost trecut sub tăcere. Nici o ştire, nici un comunicat de presă, nici o declaraţie a oficialilor de la Chişinău. Tăcere, de parcă nu s-a întâmplat nimic. Cum poate fi înţeleasă această tăcere? Simplu. Atunci când guvernarea, oricare ar fi aceasta, ascunde de oameni nişte decizii sau nişte acţiuni, e lesne de înţeles că ni se pregăteşte ceva. Toate relele care s-au întâmplat în ultimele decenii în R. Moldova au fost consecinţele unor decizii tăinuite de guvernanţi. Cel mai nou exemplu poate fi acelaşi furt al miliardului, despre care s-a tăcut metodic, delapidările devenind cunoscute prea târziu, abia atunci când banii nu mai puteau fi recuperaţi.

Un premier supărat poate deveni ineficient. Ca orice om, de altfel. Şi mă gândesc aici la consilierii şefului Cabinetului de Miniştri, care nu au înţeles sau s-au făcut a nu înţelege conţinutul ştirii ZdG. Atunci când dezvăluirile de presă sunt însoţite de acte doveditoare, acestea nu pot fi declarate false. În aceste condiţii, ar fi fost mai lesne ca premierul să explice public de ce s-a renunţat la abordarea subiectului în cadrul celei de-a 72-a Adunări Generale a ONU. Să cunoască presa, dar şi întreaga societate, ce anume a determinat puterea de la Chişinău ca, în ajunul evenimentului, să ceară excluderea de pe ordinea de zi a subiectului prezenţei militare străine pe teritoriul R. Moldova? Ce s-a întâmplat din august 2017, când s-a insistat asupra abordării acestui subiect la ONU, până la 20 octombrie 2017, când s-a cerut retragerea acestuia de pe ordinea de zi? Nu cumva armatele străine au plecat de bună voie din R. Moldova?

Ieri, 22 octombrie, ZdG a expediat două solicitări de informaţii. Una – la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, alta – în adresa Guvernului R. Moldova, certând să ni se spună ce acţiuni au fost şi vor fi întreprinse în urma revocării de pe ordinea de zi a celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale ONU a chestiunii privind retragerea completă a forţelor militare străine de pe teritoriul R. Moldova, care fusese introdusă pe agendă, la solicitarea Executivului de la Chişinău? Totodată, aşteptăm să ni se spună, fără supărare, din ce motiv, totuşi, a fost tăinuit demersul din 20 octombrie, de a exclude de pe agenda Adunării Generale a ONU solicitarea legată de retragerea forţelor militare ruseşti de pe teritoriul R. Moldova?

Vom aştepta, cu răbdare.