Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   "Botezul" Rodicăi Buhnă

„Botezul” Rodicăi Buhnă

Într-o seară de februarie, în incinta Filarmonicii Naţionale “Serghei Lunchevici” din Chişinău, Rodica Buhnă şi-a susţinut spectacolul său “de botez”, acompaniată de Ansamblul folcloric “Mugurel”, condus de maestrul Ion Dascăl. Un fel aparte de a-şi marca examenul de maturitate profesională – absolvirea Conservatorului. Rodica Buhnă a fost susţinută de valoroşi interpreţi – dragi sufletelor noastre: Ion Paulencu, Ioana Căpraru, Ana Barbu, Angela Ciochină, Mihai Grosu şi alţii.

Pe parcursul spectacolului, tânăra interpretă ne-a convins că, în egală măsură, îi reuşeşte să interpreteze muzică gen cafe-concert, romanţe de salon, folclor îndrăgit de spectatori… Toate au fost  răsplătite corespunzător cu aplauze şi flori.

O bună parte dintre spectatori au venit pentru a-i fi alături. Mă refer la cei care au ajuns la Chişinău  de la baştina Rodicăi – satul Iargara, Leova, precum şi părinţii, veniţi la spectacol de la Roma.

Un concert tonic pentru suflet, ce ne readuce la izvorul tradiţiei milenare, amintindu-ne că nu suntem ai nimănui, ci pe deplin ne regăsim în bunii noştri părinţi. În aşa fel, miracolul muzicii ne revigorează sufletul. Cultura veritabilă nu face altceva decât să triumfe asupra a tot ce-i trecător şi şubred în această viaţă.

Zicea mama, pe vremuri: “Tare li-i ghini la artişti, viaţa întreagă cântă şi se veselesc“. Dacă, însă, am şti cât suflet şi efort continuu depun artiştii pentru a ne oferi clipe de bucurie, pace şi linişte sufletească, am afla şi gustul pâinii pe care o mănâncă un artist.

Un buchet de melodii, “Nu mi-i foame, dar aş bea, apă din guriţa ta”, “Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara”, “Lie-ciocârlie” şi altele, a fost oferit cu multă căldură şi dăruire de către Rodica Buhnă spectatorilor – aceşti îngeri fără aripi, după spusele prezentatoarei Nina Bolboceanu.

Ţin neapărat să-l felicităm pe maestrul Ion Dascăl cu ocazia împlinirii vârstei onorabile de 60 de ani, precum şi cu prilejul celor 40 de ani de activitate fructuoasă. La mulţi ani, Maestre!

P.S. Mă gândesc acum că, dacă, odată şi odată, ne învăţăm a ne face datoria aşa de bine după cum bate toba Ioana Căpraru, să ştiţi că vom ajunge departe.

O zi bună tuturor.

Gheorghe Grâu