Bani sau libertate?

Tiraspolul amenunță din nou cu separarea Transnistriei. „Transnistria e gata de organizarea unui nou referendum privind independența regiunii”. Declarația a fost făcută de pretinsul lider transnistrean, E. Șevciuk, după revenirea de la Moscova, unde a fost chemat, luni, pentru „consultări”. În unison cu Șevciuk, și vicepremierul rus pentru probleme militare, D. Rogozin, face o declarație stânjenitoare: „Federația Rusă va sprijini Transnistria în intențiile ei, nu-și va lăsa neprotejați „cetățenii” și îi va apăra”. Ce-i drept, Rogozin nu spune în ce fel. Concomitent, Moscova se pregătește să atace Ucraina. Potrivit presei ucrainene, regiunile separatiste Lugansk și Donețk sunt fortificate militar de Rusia, iar frontiera cu Ucraina este reîmpânzită de tehnică și trupe de ofensivă. ONU este în alertă. Miercuri va fi convocat în ședință Consiliul de Securitate, după ce Kievul a anunțat că Rusia se pregătește de o invazie militară masivă în Ucraina, iar pe 18 noiembrie, șeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier va ajunge la Moscova pentru a discuta „situaţia din Ucraina”, care „devine din ce în ce mai gravă”, a declarat oficialul german citat de revista Kommersant.

Trebuie să înțelegem că distanța de la pace la război în relațiile Moscovei cu Kievul s-a redus substanțial după ultimele alegeri parlamentare din Ucraina, rezultatele cărora nu convin Rusiei. Putin și-a dorit o altă configurație politică la Kiev și, din momentul în care nu a putut revendica Ucraina pe cale electorală, se ambiționează să o facă pe cale militară. Atât doar că, în cazul unei coliziuni militare, ecuația poate avea mai multe necunoscute și pentru Ucraina, dar și pentru Rusia. Federația Rusă nu e deloc mai puțin vulnerabilă la tema confortului interetnic și chiar intraetnic. Una e Moscova și Sankt-Petersburgul și alta e Novosibirskul. Una e Novgorodul și alta e Ingușetia, Cecenia sau Tatarstanul. Nu știu ce și cât de mult ar putea pierde Rusia în cazul în care nu renunță la războiul împotriva Ucrainei. Greu de spus și ce ar câștiga. Depinde cât de departe va vrea să meargă și până unde vrea să ajungă Rusia cu acest război? La Nipru? La Prut? La Elba sau dincolo de Atlantic? O știe doar Putin. Ceea ce rămâne la vedere e că Moscova vrea, cu tot dinadinsul, să readucă Ucraina în banca în care a stat cuminte până la căderea regimului Ianukovici. În caz contrar, s-ar putea ca Ucraina să repete soarta Georgiei din 2008, iar dacă se va întâmpla, ea riscă să piardă, în plan teritorial, mult mai mult decât au pierdut georgienii.

Crimeea, în cazul Ucrainei, nu a fost planul minim al lui Putin. Și nici Donețkul și Luganskul nu sunt. Planul minim al lui Putin este, cel mai probabil, Novorossia, care, așa după cum declara proaspătul președinte al „republivii populare Donețk”, Al Zaharcenko, „nu poate fi doar din Donețk și Luhansk… Vor mai fi și alte regiuni care se vor alătura”. Regretabil, dar asta este situația din vecinătatea noastră estică și atmosfera generală în care avem și noi de trecut, pe 30 noiembrie, printr-un examen electoral. Potrivit CEC, în prima linie de luptă pentru cele 101 mandate în parlament s-au înscris 26 de candidați: 21 de partide, un bloc electoral și 4 independenți. Întrebarea e: câți dintre ei vin pentru interesele naționale ale R. Moldova, câți vin să facă dreptate și regulă în Moldova, câți nu se vor vinde Rusiei și câți sunt gata să se sacrifice pentru intersele celor care i-au votat și le-au asigurat mandatul? Greu de spus, dar, cu siguranță, cei mai mulți dintre concurenți au cu totul alte interese.

Oglinda acestor alegeri, ca și a celor de până acum, sunt listele electorale. Partidele se văd din aceste liste, asta e fața lor, nu ceea ce lucește în spoturile publicitare sau auzim de la microfoane. Din păcate, componența viitorului legislativ riscă să se repete în proporție de 75-80%. Aceleași partide în „avangardă”, cu aceleași personaje, aceleași minți, cu aceleași moravuri, fini, nănași, verișori, cumnați, cumătri, amante. Deci, nu prea avem de unde să ne așteptăm la un aflux de mentalitate parlamentară neuzată, modernă, onestă, care nu aleargă după beneficii, iar „neuzații”, din păcate, nu au nici banii, pe care-i au „uzații” și nici nu au avut prea multă grujă să-și facă loc pe piața politică din R. Moldova mai devreme decât 1 septembrie sau 1 octombrie, așa cum au făcut-o Ig. Dodon sau R. Usatîi – cu un an înainte de alegeri, deși Moscova, clar lucru, nu dă bani oricui. Speculațiile politice au făcut vârf în această campanie. Și o mai fac. Asistăm la cel mai neinspirat joc politic, din câte au existat. Partidele au pus la bătaie tot ce le-a trecut prin minte: sondaje trucate, marșuri sub steaguri bisericești și sfinte icoane, mesaje politice de la altare, concerte de milioane pe gratis, telemaratoane filantropice, contracte electorale cu alegătorii, poze la braț cu Putin (Dodon, Putin, Greceanâi), promisiuni (orale, care nu-i obligă la nimic pe ruși) moldovenilor din Rusia că vor fi scutiți de penalități, dacă vor veni acasă să-l voteze pe Dodon sau pe Usatîi și – lucrul cel mai curios: copiii Moldovei niciodată până acum nu au fost strânși atât de mult în brațe și pupați de miniștri (la televizor) cu atâta pasiune ca în această campanie. Vărf la toate, însă, au făcut- și o mai fac banii. Este campania în care s-au investit cei mai mulți bani, deja peste 50 de milioane de lei, iar până la sfârșitul campaniei mai avem puțin peste jumătate de lună – exact perioada în care vor începe darurile și pomenile electorale.

Acum ce facem? Rusia, care nu a reușit să câștige electoral Ucraina, vrea să câștige acum, cu orice preț, R. Moldova. Lui Putin i-i totuna de unde să înceapă refacerea URSS, de la Donețk sau de la Comrat. Moscova a investit în ultimul an – în Dodon și Usatîi, bani grei și va face-o în continuare pentru a putea avea la guvernare în R. Moldova o echipă loială și controlabilă. Puteți să vă dați seama cât de mult își poate permite Rusia, dacă pentru semnarea planului Kozak (cel puțin asa susține ex-consilierul prezidențial S. Mocanu) Moscova i-a promis președintelui de atunci V. Voronin 250 milioane USD. Bani sau libertate?