Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Aula cu bani

Aula cu bani

Acum câteva zile, nişte imagini cu zeci de plicuri şi pachete cu bani, lei, euro sau dolari, au captat atenţia publică. CNA, care desfăşurase o acţiune de deconspirare şi de reţinere a unei „reţele” de angajaţi din sfera educaţiei, dar şi din alte sfere, care, contra plată, aranjau examene, teze de an şi chiar de licenţă, adică, pregăteau specialişti cu studii superioare, oferise date şi detalii despre operaţiune. Potrivit acestora, marţi, ofiţerii CNA au reţinut pentru 72 de ore 9 persoane, printre care 6 profesori de la ASEM. CNA susţine că, între timp, au fost identificaţi încă 60 de profesori şi alte persoane publice de la ASEM, faţă de care ar exista suspiciuni rezonabile că ar fi implicate în afacerea cu bani contra note. CNA constată că tranzacţiile aveau loc chiar în faţa ASEM. După ce intermediarii identificau studenţi cu probleme la studii, promiţându-le soluţii, luau de la aceştia banii solicitaţi, o parte din care o transmiteau profesorilor care puneau nota convenită.

Anchetatorii au stabilit că, pentru un examen, membrul grupului primea de la student până la 1000 de lei, nota pentru practica de producţie costa până la 1500 de lei, iar cea pentru teza de licenţă sau masterat – peste 10 mii de lei. Dacă plăteau, studenţii erau notificaţi de către profesori chiar şi în lipsa lor.

Imaginile făcute publice şi numărul mare al celor reţinuţi şi anchetaţi vorbesc despre un fenomen extrem de răspândit la instituţia de învăţământ vizată, nefiind exclus faptul că şi în alte universităţi sau colegii din R. Moldova situaţia e aceeaşi.

Mai multe cercetări arată că, deşi studenţii se declară împotriva corupţiei, ei acceptă să dea mită pentru a primi note mai bune. În consecinţă, milioane de lei tenebri circulă dintr-un buzunar în altul sub formă de mită, fiind favorizată astfel fabricarea miilor de specialişti de proastă calitate, inutili societăţii.

De altfel, ce pot reuşi cei ieşiţi de pe băncile universitare, care şi-au obţinut diplome de studii contra mită? Nimic mai mult decât, luând mită, să ofere, la rândul lor, servicii contra mită.

Zilele trecute, în câteva poze, vedeam, pe o faţă de masă albă, aproape imaculată, vreo 50 de pachete şi pacheţele de bani, unele marcate cu nume de persoane şi cu numere de telefoane… Vezi pachetele şi parcă nu mai poţi pune la îndoială faptul că percheziţiile CNA au descoperit acest fenomen şi că el există cu-adevărat.

Pe acea faţă de masă albă s-ar putea să fi fost înşiraţi banii munciţi prin lume de părinţii studenţilor şi trimişi acasă pentru o viaţă mai bună a familiilor rămase departe. Poate erau nişte bani munciţi de vreo femeie prin Italia, îngrijind de bătrâne capricioase, poate erau bani munciţi de vreun tată pe vreun şantier de construcţii din Rusia, unde nu beneficiază de asigurare sau de protecţie socială? Părinţii îşi ajută copiii, oricât de departe s-ar afla, şi, de obicei, departe, în lume, ei sunt mândri de faptul că fiicele şi feciorii lor îşi fac studiile la cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din Moldova. Despre asta le vorbesc cu satisfacţie italienilor, germanilor, francezilor sau portughezilor pe care îi îngrijesc, la care muncesc şi de la care primesc un ban transformat, atât de uşor, de copii lor în mită.

Cazul de la ASEM nu s-ar fi întâmplat nicicând dacă nişte studenţi eşuaţi nu ar fi denunţat fenomenul. Şi nu au făcut-o pentru că sunt porniţi prea ferm împotriva corupţiei. Au făcut-o pentru că nu s-au putut înţelege cu intermediarii. Aşa este. Până se va ajunge la combaterea pe bune a corupţiei, va mai trece timp. Până atunci, ne vom confrunta şi în continuare cu judecători care nu cunosc legea, cu doctori care nu cunosc nimic despre boli, cu pedagogi care urăsc copiii, cu jurnalişti de vânzare şi cu funcţionari care fug de oameni.