Aneta Grosu: Sex-appealul Ninei Ştanski

Sute de poze, în internet, o arată zâmbitoare, modernă, cochetă, timidă, alteori, înveşmântată în costume oficiale sau dezgolită de decolteuri senzuale. Aproape întotdeauna pare fericită sau chiar este aşa cum arată. În ultimul timp, apare în poze pe site-uri oficiale, însoţită de bărbaţi de stat de la Chişinău, cum ar fi Andrei Popov, viceministru de Externe, sau Eugen Carpov, vicepremier pentru Reintegrare. În aceste imagini, par fericite ambele părţi: ea – strălucind de bucurie în preajma lor, ei – încântaţi de frumuseţe.

Aşa s-a întâmplat şi ieri, la Viena, unde Nina Ştanski, în cadrul unei noi runde de negocieri în formatul “5+2”, a strălucit pe fundalul mai multor bărbaţi de stat. Încurajată de sex-appealul său, ea a cerut ca Chişinăul să recunoască aşa-zisa bancă centrală a Transnistriei şi să “înceteze să pună piedici sistemului bancar al regiunii”. Ştanski, cu tot farmecul său feminin, a calificat “acţiunile Chişinăului drept acţiuni deliberate de torpilare a sistemului financiar din Transnistria”. Ea a mai cerut, “pentru deblocarea situaţiei”, adoptarea unui memorandum privind “Cooperarea dintre Banca Centrală a Transnistriei şi Banca Naţională a Moldovei”, care “ar stabiliza sistemul bancar şi ar creşte nivelul de dezvoltare economică a ambelor regiuni”.

În esenţă, recunoaşterea Băncii transnistrene ar însemna acceptarea sistemului financiar, ilegal sau chiar criminal, din stânga Nistrului şi circulaţia iminentă, în dreapta Nistrului, a banilor de acolo – ruble transnistrene —, puse în circuit la scurt timp după conflictul militar din 1992. Atunci, rubla transnistreană a fost lansată în speranţa că ar putea deveni un element incontestabil care ar consolida separarea acestei părţi a R. Moldova.

Deloc întâmplătoare această revendicare a Ninei Ştanski, în condiţiile în care Chişinăul oficial a demonstrat, în ultimele săptămâni, destulă disponibilitate de a face cedări în faţa Rusiei, atunci când este vorba despre problema transnistreană. Vă amintiţi? Declaraţiile legate de posibilitatea deschiderii unui consulat al Federaţiei Ruse la Tiraspol, consulat care, de altfel, funcţionează de mult şi nu a fost închis niciodată, cel puţin în ultimul deceniu. El este situat la Tiraspol, pe str. 25 octombrie nr. 15, având, pentru relaţii, telefonul 0160037353395399. ZdG a scris încă în 2007 la acest subiect, iar de atunci acest oficiu consular a continuat să funcţioneze constant. Acum câteva zile, Chişinăul oficial a recunoscut că ştie despre funcţionarea acestui oficiu, motivând că ar fi destinat cetăţenilor ruşi din stânga Nistrului. Dacă ar avea alt statut diplomatic, cui ar fi destinat oare?

De altfel, atunci când Nina Ştanski le cerea participanţilor la negocieri să fie recunoscută Banca transnistreană şi rubla acestei regiuni secesioniste, la Soci, premierul Filat discuta cu Vladimir Putin despre cooperarea moldo-rusă în sfera economico-comercială. Din informaţia oficială nu este clar dacă această cooperare presupune şi acceptarea revendicării Ninei Ştanski, legată de Banca transnistreană.

În ajunul negocierilor de la Viena, la Tiraspol s-au produs mai multe evenimente deloc întâmplătoare. Şevciuc, bunăoară, s-a întâlnit cu Maracuţă, actualmente secretar general al unei asociaţii “Pentru democraţie şi drepturile omului”. Tot Şevciuc a emis un decret prin care a redus de la 30 la 10 zile termenul de acordare a paşapoartelor transnistrene. Pe 10 septembrie, tot la Tiraspol, au fost lansate 3 monede noi. În seria “Statalitatea Transnistriei”, a fost lansată moneda “20 de ani de la fondarea organelor vamale ale rmn”. În seria “Sport” a fost lansată moneda “Campionatul Europei la fotbal – 2012, Ucraina-Polonia”. Cea de-a treia monedă, “200 de ani de la bătălia de la Borodino”, este lansată în afara oricăror serii.

Nu cunosc cu ce fel de bani face shopping în Europa Nina Ştanski, cert este, însă, că vestimentaţia sa elegantă e cumpărată anume de acolo.

Aneta Grosu, aneta@zdg.md

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. vyzanty

    Efix povestea ceea cu vulpea,cioara si brinza.vulpea-” святая русь”,cioara- RM, brinza -“пмр”.Esenta fabulei e ca odata ce ai scapat ceva din buzunar in aceasta lume nu mai vezi innapoi acel lucru.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *