Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Aneta Grosu: Putem deveni bogaţi,…

Aneta Grosu: Putem deveni bogaţi, vânzându-ne?

„Probabil ceva s-a întâmplat aici cu o sută, două sau trei sute de ani în urmă, dar evenimentele nu au lăsat urme. Viaţa se scurge în pământ, se evaporă diluată în atmosferă, mocneşte lent şi liniştit, de parcă s-ar fi promis că nu se va sfârşi niciodată”.
Andrzej Stasiuk, Călătorind spre Babadag

Acum câteva zile, la Chişinău, s-a aflat în vizită un excepţional scriitor polonez, Andrzej Stasiuk, autor al unor jurnale de călătorie publicate în urma peregrinărilor sale prin Europa de Răsărit. Nu e la prima sa vizită în R. Moldova. După primele călătorii, el a scris despre noi că pe aici „viaţa se scurge în pământ, se evaporă diluată în atmosferă, mocneşte lent şi liniştit, de parcă s-ar fi promis că nu se va sfârşi niciodată”. Cine ştie, poate într-adevăr cineva, undeva, cândva o fi promis că, pe aici, viaţa nu se va sfârşi vreodată…

De această dată, în plină campanie electorală, Andrzej Stasiuk s-a aflat la Chişinău, unde, la Librăria din Centru, şi-a lansat două proaspete volume, Nouă şi Fado. Lansarea a coincis cu alte două evenimente culturale – gala Festivalului „Două inimi gemene” şi seara aniversară a regizorului Ion Ungureanu, din care cauză la prezentarea celor două apariţii editoriale au participat, în special, jurnalişti şi scriitori care cunoşteau detalii din biografia lui Stasiuk, dar şi Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Poloniei în R. Moldova, Bogumil Luft. Scriitorul polonez trăieşte departe de capitalele culturale şi administrative, într-o zonă muntoasă din sudul Poloniei. În copilărie, el a fost externat din şcoală. În tinereţe, a dezertat din armată cu tot cu un tanc, din care cauză a fost condamnat la 1,5 ani de puşcărie. Acolo a şi scris prima sa carte.

Aşa cum, de mai mult timp, din corespondenţa redacţională a ZdG am constatat că închisorile nu doar distrug oamenii, dar şi cultivă, rareori, nebănuite calităţi şi talente, presupun că Andrzej Stasiuk este tocmai unul dintre aceste cazuri rarisime.

Închisoarea i-a schimbat viaţa, dar şi percepţia asupra realităţii. După mai multe vizite la Chişinău, timp în care nu a căutat întrevederi oficiale sau onoruri speciale, Stasiuk scrie în noua sa carte, Fado, că „moldovenii, a căror principală sursă de venit o reprezintă vânzarea propriilor organe, se vor îmbogăţi în întregime ca popor şi vor aduce la ruină piaţa mondială a transplanturilor”. La lansare, în lectura scriitorului Vitalie Ciobanu, aceste rânduri păreau o avertizare, deşi publicul încerca să le perceapă drept o ironie lugubră.

Nu ştiu dacă acest scriitor a studiat cumva statisticile oficiale ale Procuraturii Generale, care, periodic, arată că, la noi, infracţiunile legate de traficul de persoane (nu excludem că printre acestea sunt şi cazuri de trafic de organe) sunt un fenoment constant. În primele 10 luni ale anului curent, bunăoară, potrivit procurorilor, în R. Moldova au fost comise 375 de infracţiuni de trafic de persoane: 129 cazuri de trafic de fiinţe umane, 18 cazuri de trafic de copii, 12 cazuri de scoatere ilegală a copiilor din ţară, 116 cazuri de proxenetism şi 100 cazuri de migraţie ilegală. Mai puţin de jumătate dintre acestea, 173, au fost transmise spre examinare în judecată. Cu astfel de ritmuri de stagnare a anchetelor judiciare legate de trafic de persoane, în scurt timp, putem realiza profeţiile lui Andrzej Stasiuk, ajungând cei care „au ruinat piaţa mondială a transplanturilor”. Să fie chiar adevărat că putem deveni bogaţi, vânzându-ne?

Aneta Grosu,
aneta.grosu.zdg@gmail.com