Aneta Grosu: Polemici inutile despre raideri

“R. Moldova a cunoscut un atac de tip raider fără precedent, de aceea noi avem de rezolvat două probleme. Prima este să asigurăm proprietarului proprietatea şi a doua, cu mult mai dificilă, este să fie pedepsiţi vinovaţii. Mai mult decât atât, partenerii de dezvoltare ne-au spus că dacă cei vinovaţi nu sunt pedepsiţi, problema se va conserva şi va reapărea în scurt timp. Cred că vom reuşi să demonstrăm că R. Moldova este un stat cu instituţii funcţionale”, declara, acum câteva zile, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă. El mai spunea că a solicitat sprijin unor structuri internaţionale pentru a investiga atacurile de tip raider, comise recent în R. Moldova.

Alarmat, preşedintele Comisiei parlamentare a şi iniţiat audieri, ce-i drept, cu uşile închise. La ieşire a recunoscut că, totuşi, are mai multe întrebări decât răspunsuri. De fapt, fără să dea pe faţă, după audieri, Ioniţă s-a aflat în pielea cetăţeanului simplu care, ani la rând, este măcinat de întrebări nesfârşite, ajungând să se deprindă şi să nu mai aştepte răspunsuri. Şi presa, şi liderii de opinie scot la suprafaţă tot mai multe întrebări la care răspunsurile întârzie să apară cu anii.
Zelul cu care preşedintele Comisiei parlamentare de specialitate a iniţiat audierile sugerează, până la urmă, că problemele abordate au depăşit cu mult interesele cetăţenului simplu al R. Moldova, în numele căruia oficialii nu s-au grăbit vreodată şi nu se grăbesc şi acum să se convoace în regim de urgenţă.

Discutam, acum câteva zile, cu analistul politic Anatol Ţăranu despre cele întâmplate în ultimele săptămâni în R. Moldova. Acesta consideră, probabil pe bună dreptate, că astfel de fenomene au avut loc constant în anii de la urmă, inclusiv în perioada guvernării PCRM, doar că s-a cunoscut mai puţin despre ele. «Atacurile erau comise de un grup de persoane care beneficiau de suportul instituţiilor statului… Spre deosebire de acele timpuri, în prezent, relaţiile dintre partidele aflate la guvernare fac ca astfel de informaţii să iasă la lumina zilei. Din cauza disensiunilor din cadrul AIE, cetăţeanul R. Moldova poate afla mai multe informaţii, ascunse altădată», susţine Anatol Ţăranu.

Unde au fost comisiile parlamentare, dar şi alte instituţii ale statului atunci când presa a scris despre fenomene cu adevărat îngrijorătoare care, dacă ar fi fost contracarate la timp, astăzi nu s-ar fi ajuns la dezastrul anunţat în domeniul financiar-bancar.

S-a scris, bunăoară, despre coruperea unor magistraţi, a unor angajaţi CCCEC, a unor procurori şi despre implicarea acestora în derularea unor atacuri de tip raider, în urma cărora obţineau remunerări solide, chiar şi din veniturile obţinute de raideri. S-a stipulat că unii dintre funcţionari ar fi fost chiar salarizaţi de grupările raider. Cine a citit acele dezvăluiri? Ce a urmat după ele? Nimic. Potrivit unor surse, lipsa de atitudine a autorităţilor a creat condiţii de dezvoltare a acestui fenomen, culminând, deseori, cu infiltrarea reprezentanţilor raiderilor în instituţiile de stat, de unde apărau şi mai eficient interesele acestor structuri.

Cine dintre muritorii de rând nu şi-ar fi dorit o implicare la fel de zeloasă a unor autorităţi ale statului în probleme similare celor de atac tip raider, cum sunt depunerile la Banca de Economii sau «investirea» bonurilor patrimoniale în întreprinderile statului?

Depunerile, de fapt, rămân şi până acum pe mâinile raiderilor, iar cei care şi-au încredinţat banii statului, fie şi altui stat, mă refer la perioada sovietică, umblă, fără rost, cu mâna întinsă. Ce-i drept, după lungi tergiversări, aceste depuneri, parţial, sunt restituite, în două etape. Prima presupune restituirea, pentru prima mie de ruble a soldului cumulativ pe toate conturile deponentului, în raport de un leu pentru o rublă. Cea de-a doua etapă presupune că după achitarea către toţi deponenţii a indexării primei mii de ruble, va fi achitat soldul ce depăşeşte prima mie, doar că în raport de un leu pentru 2,5 ruble. Cine sunt raiderii în această afacere? Din ce cauză păgubiţii, care şi-au depus pe conturile statului banii munciti, nu sunt la fel de protejaţi de autorităţi?

Alt subiect, şi mai ilustrativ, e cel legat de investirea bonurilor patrimoniale. Dacă nu aţi uitat încă, privatizarea patrimoniului de stat începuse în 1991. Pe atunci, 45 de fonduri de investiţii şi 10 companii fiduciare au colectat bonurile patrimoniale de la oameni. Circa 2,1 milioane de cetăţeni deveniseră acţionari ai unor companii sau societăţi pe acţiuni. Cum s-a încheiat marea farsă? Exact ca într-un atac de tip raider. Unii au devenit proprietari, iar alţii – nu mai dau de urma acţiunilor lor. Potrivit unor date oficiale, doar 8% dintre «acţionari», chiar dacă simbolic (contra 50 de bani pentru o acţiune, bunăoară), şi-au răscumpărat «investiţia». Cine, însă, a apărat, apără şi va apăra vreodată interesele celor 92% dintre deţinătorii de bonuri patrimoniale păgubiţi de cei care s-au îmbogăţit peste noapte?

Aneta Grosu,
aneta@zdg.md


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. misa

    SI UNDE A FOST STATUL CAND SAU FACUT ATACURI RAIDER LA FABRICA DE MOBILA, AVICOLA NORD, CARMEZ, FABRICI DE CONSERVE, FABRICI DE VIN, PIZZARII… DE CAND E O NOUTATE RAIDERUL PENTRU MOLDOVA/ Este o schema bine pusa la punkt, care stie ce face! Noroc de astea, ca au avut ‘krisa’ in structurile europene!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *