Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Aneta Grosu: Patriarhul Kiril şi…

Aneta Grosu: Patriarhul Kiril şi lacătul de la Mănăstirea Saharna

“E revoltător! Ne-am deplasat, sâmbătă, împreună cu un grup de medici din România, participanţi la un congres de specialitate, desfăşurat la Chişinău, până la Mănăstirea Curchi, într-o excursie. Acolo, călugării, când au auzit vorbă românească, ne-au alungat din biserică, motivând că nimeni, decât ei, nu are dreptul să le povestească turiştilor despre acest locaş. Deşi le-am spus că le vorbesc turiştilor despre mănăstire şi că nu intenţionez să oficiez o slujbă religioasă, călugări nu au cedat, iar eu am ieşit ruşinat în faţa turiştilor – mari somităţi din domeniul medicinei de peste Prut”, ne-a povestit, ieri, unul dintre ghizii turistici, întristat de cele întâmplate sâmbătă, la Mănăstirea Curchi.

Acesta ne-a spus în continuare că, de fapt, nu este singurul caz de acest fel şi că, la mai multe mănăstiri ale Mitropoliei Chişinăului şi a Moldovei, călugării se sperie, tresar şi devin agitaţi la auzul limbii române.

„La fel e la Mănăstirea Hâncu şi la alte mănăstiri. Culmea culmilor, însă, e la Saharna. Acolo, la poarta mănăstirii stă un lacăt şi, bineînţeles, nu poate intra oricine. Deseori, ajungem la Saharna cu turiştii şi, ocolind mănăstirea, mergem spre peşteră şi spre alte locuri însemnate ale rezervaţiei naturale din zonă”, ne-a povestit în continuare ghidul, supărat că mănăstirile de la noi devin “alergice” la limba română.

Doctorii, delegaţi la congresul de la Chişinău, au plecat deja acasă şi nu am reuşit să înţeleg cum anume s-au simţit atunci când călugării puneau interdicţie pe mesajul românesc al ghidului lor, care le vorbea despre acest complex monastic, dar şi despre faptul că viaţa monahală de aici a fost lichidată în perioada sovietică, prin 1958, ulterior aici fiind deschis un spital pentru alienaţi mintal. Abia în 2002, Complexul Monastic Curchi a fost transmis Bisericii Ortodoxe din Moldova. Ghidul le mai vorbea despre faptul că principala biserică a mănăstirii, catedrala cu hramul Naşterea Maicii Domnului, a fost construită în anii 1862—1872, după proiectul arhitectului italian Bartolomeo Rastrelli. Locaşul este executat în stil baroc şi reprezintă cea mai înaltă catedrală din Moldova. De altfel, le mai spunea ghidul, catedrala este similară cu Soborul “Sf. Andrei cel Întâi Chemat“, de la Kiev. Desigur, ghidul a remarcat şi faptul că, după renovare, catapeteasma a fost realizată, în anul 2000, de meşteri din România.

Aşa cum doctorii nu au fost de găsit, am telefonat la mănăstire, egumenului Siluan, întrebând dacă este adevărat că turiştii din România şi din alte părţi nu mai pot fi însoţiţi de ghizi profesionişti. Am mai întrebat de ce călugării de acolo sunt deranjaţi la auzul limbii române. Egumenul Siluan a negat că ar fi adevărat, declarând că uşile bisericii sunt deschise pentru oricine. Totuşi, egumenul a revenit cu un telefon şi a recunoscut că obştea monahală de la mănăstire este atentă ca nu cumva persoane incompetente să le vorbească turiştilor istorii neadevărate sau chiar false despre acest locaş.

La Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove ni s-a spus că nu ar exista vreo indicaţie sau vreo circulară în acest sens. Surse bine informate, însă, susţin că, în legătură cu recenta vizită a Patriarhului Kiril al Rusiei, în cadrul acestei mitropolii s-au intensificat acţiunile prin care înalte feţe bisericeşti de la noi ar încerca să-şi consolideze relaţia cu reprezentanţi de vază ai Bisericii ruse.

La începutul acestei săptămâni, bunăoară, ÎPS Vladimir l-a primit la reşedinţa mitropolitană pe ÎPS Mitropolit Pavel de Reazan și Mihailovsk, care întreprinsese o vizită la Eparhia de Tiraspol și Dubăsari. Venind de la Tiraspol, ce i-o fi spus Mitropolitul de Reazan Mitropolitului Vladimir?

Pe de altă parte, surse ZdG spun că egumenul Siluan şi-ar da, într-adevăr, străduinţa să fie cât mai apropiat de Patriarhia Rusiei, deoarece suferă profund de pe urma faptului că, în timpul vizitei Patriarhului Kiril, nu s-a produs ceea ce dânsul se aştepta să se producă – hirotonirea sa ca episcop vicar al Mitropoliei Moldovei, aşa cum fusese anunţat.

Deşi a întreprins o scurtă vizită la Mănăstirea Curchi, Patriarhul Rusiei s-a abţinut să-l facă episcop vicar pe arhimandritul Siluan. Precizăm că acest statut i-ar fi permis să devină pe bune un locţiitor al mitropolitului, participând la administrarea mitropoliei.

Are sau nu vreo legătură vizita Patriarhului Kiril cu lacătul de la poarta Mănăstirii Saharna? Rămâne de văzut.

Aneta Grosu,
aneta@zdg.md