Aneta Grosu: Oamenii legii în cădere liberă
Câteva zile încărcate de evenimente politico-juridice. Contestarea rezultatelor turului doi de scrutin local, la Chişinău şi la Căuşeni, s-a făcut pe criterii politice, iar rezultatele acestor jocuri vor deveni cunoscute abia în următoarele zile. Până atunci, Justiţia din R. Moldova este supusă unui test de profesionism şi echidistanţă, în special în cazul contestării de către PCRM a rezultatelor alegerilor locale din Chişinău, de la 19 iunie.
Pe acest fundal, deşi de mai mult timp se vorbeşte despre iminenta demitere a preşedintelui CSJ, Ion Muruianu, iată că, fiind deja demis, pe 5 iulie, susţinători ai acestuia încearcă să redea nuanţe politice acestui eveniment justiţiar. De altfel, cine, totuşi, dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a votat împotriva demiterii lui Muruianu? De ce, în astfel de situaţii, este preferat votul secret? Surse bine informate afirmă că anume cei care au votat în sprijinul lui Muruianu le-au sugerat, ulterior, comuniştilor să apeleze la Curtea Constituţională, pentru «a-i păstra» acestuia, şi de această dată, funcţia de preşedinte al CSJ. Nu este exclus, deoarece, în ultimii ani, toate marile bătălii din justiţie treceau prin biroul preşedintelui CSJ.
Între timp, alte numeroase informaţii despre statutul moral al oamenilor legii fac deliciul publicului. Un inspector CCCEC, bunăoară, este cercetat penal pentru un accident în care, într-o dimineaţă, a omorât o femeie, care-şi aştepta fiica pe trotuar, în centrul oraşului Chişinău. Dacă informaţia ar fi fost tratată în mod obişnuit, poate că nu ar fi încins spiritele. Imediat după accident, însă, unii ofiţeri de presă au avut gijă să explice că acel inspector s-ar fi aflat, de fapt, într-o misiune de serviciu… A urmat o tăcere suspectă, după care, abia acum două zile, Procuratura Chişinău anunţa că, într-adevăr, la volanul acelui BMW se afla un inspector al CCCEC, iar automobilul circula cu numere de înmatriculare false… Dacă vă întrebaţi cumva, cum e posibil, vă pot răspunde simplu: da, e posibil. Ce o fi învăţat în viaţa sa de angajat CCCEC acest inspector?
Alaltăseară, alt inspector CCCEC a fost reţinut, fiind suspectat, potrivit procurorilor, de trafic de fiinţe umane. Există probe ce demonstrează că, în iunie curent, inspectorul CCCEC împreună cu un complice al său au racolat o tânără de 19 ani, despre care ştiau că prestează servicii sexuale. Cei doi s-au dat drept clienţi şi, în apartamentul fetei, au profitat de ea în scopuri sexuale.
Ulterior, cei doi, prezentându-se drept colaboratori de poliţie, au ameninţat-o cu reţinerea, pentru practicarea prostituţiei, racolând-o în scopul exploatării sexuale comerciale.
Ce a urmat? Fata şi-a schimbat domiciliul, dar cei doi oricum au găsit-o, forţând-o să se prostitueze «sub protecţia» lor şi să le achite săptămânal câte 100 de euro.
Cum spuneam, alaltăseară, bănuiţii au fost reţinuţi în flagrant, în apartamentul tinerei, pe când estorcau de la aceasta următoarea sumă de bani.
După ce am postat pe www.zdg.md ştirea despre reţinerea acestui inspector CCCEC, care vindea prostituate sub acoperire, un cititor a scris alarmat: «Unii ucid lumea pe trotuare, alţii, din CCCEC, se ocupă de trafic de fiinţe umane… Tot CCCEC protejează evaziunea fiscală, însoţeşte contrabanda… Pentru asta Chetraru a primit, la ai săi 35 de ani, grad de general? De ce general? A cui general?» Cititorul pune la îndoială corectitudinea numirii lui Viorel Chetraru în fruntea CCCEC, dar şi a lui Alexei Roibu la MAI. «De ce nu le-ar acorda, deodată, «Generalisimus»? Unuia – pentru pseudo-combaterea corupţiei, altuia – pentru descoperirea omorurilor de la Durleşti, Ialoveni, Nisporeni?», se întreabă cititorul.
Aproape că săptămânal, aflăm noutăţi şi despre avocaţi reţinuţi pentru estorcare de mită. Acum câteva zile, la Bălţi, în momentul primirii sumei de 2700 de euro, a fost reţinut un avocat care estorca bani de la soţia clientului său pentru determinarea procurorului şi judecătorului să schimbe măsura preventivă de arest – în măsură nonprivativă de libertate în privinţa soţului acesteia.
Credeţi că, dacă astfel de înţelegeri nu ar exista în realitate, avocaţii ar pretinde astfel de taxe de la clienţii lor?
Ştirea «culminantă» din şirul celor legate de justiţie e cea potrivit căreia strategia de reformare a acestui sector va fi definitivată până la 20 august 2011, în toamnă urmând să fie prezentată Parlamentului, dacă vom avea până atunci Parlament.
Cine mai crede astăzi în reformarea Justiţiei?
Aneta Grosu, aneta@zdg.md
