Aneta Grosu: Notiţe pe buletinul de vot

La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie buletinele de vot riscă să fie mai lungi de 1 metru linear. Acest lucru s-ar putea întâmpla în cazul în care Comisia Electorală Centrală i-ar înscrie în cursă pe toţi aspiranţii la fotoliile de deputat.

Astăzi, dacă e să facem un calcul sumar al numărului concurenţilor, constatăm că acesta ar depăşi cifra de 1500 de doritori decişi şi dispuşi să facă legea în R. Moldova. Să o facă pentru noi, indiferent de faptul dacă le încredinţăm sau nu acest lucru.

E o temă aparte, una mai delicată, felul în care, în această viaţă, oamenii ajung să creadă că, din mâna lor, legea ar putea ieşi la fel de bună ca şi pâinea caldă şi că anume ei pot deveni “salvatorii naţiunii”. Pentru că sunt destul de mulţi dintre aceştia, de astă dată, lungimea buletinului de vot va fi cea mai mare din istoria curentă a R. Moldova, iar acest fapt nu şochează, nu deranjează şi nu tulbură prea multă lume. Nici consumul excesiv de hârtie nu îngrijorează cel puţin ecologiştii, care, din când în când, se pronunţă împotriva tăierilor ilicite de păduri.

Cred, totuşi, că mai important decât lungimea buletinului de vot este şirul lung de probleme cu care se confruntă şi se vor confrunta alegătorii din R. Moldova în acest scrutin.

Nu doar dezinformarea, decepţiile, deziluziile, trădarea, sărăcia, minciunile PCRM constituie capul listei acestor probleme. Un subiect subtil, mai puţin discutat, este cel despre locul satelor în cercul de interese al partidelor politice de la noi. Că liderii politici ajung cu greu prin sate, iar atunci când se văd acolo nu reuşesc să înţeleagă pe ce lume se află, nu e o noutate.

Mai nou e că, în această grabă stresantă, politicienii nu observă tristeţea din ochii celor rămaşi fără speranţă. Ocupaţi, grăbiţi, consiliaţi inadecvat, liderii politici preferă să strălucească pe ecrane, în loc să stea de vorbă cu nişte oameni vii, pentru care cuvântul celor de la Chişinău mai înseamnă ceva.

Alegerile sunt obositoare şi costisitoare pentru concurenţii electorali, dar îi consumă la fel de mult şi pe alegători. Investirea speranţei e un proces la fel de dificil, iar pierderea speranţei este similară ruinării.

Aş vrea să greşesc atunci când spun că marele risc că partidele democratice ar putea pierde alegerile din noiembrie vine din direcţia satelor noastre. Alegătorii, puţinii care au mai rămas, sunt, de obicei, din generaţia lui Voronin şi, în mare parte, adepţii acestuia. Cât despre votanţii AIE de la sate… Ei sunt acum exact în aceleaşi relaţii reciproce în care se află liderii AIE la Chişinău, iar faptul că mai mulţi traseişti politici şi-au găsit locuri de frunte pe listele electorale ale democraţilor, făcând umbră unor personalităţi marcante, unor luptători adevăraţi din zonele rurale ale R. Moldova, seamănă destulă decepţie în rândul alegătorilor acestor formaţiuni.

Am răsfoit listele actualelor partide parlamentare. Liderii locali ai acestor formaţiuni nu şi-au găsit, nici de această dată, locuri în primii 10, aşa cum obişnuiesc să evidenţieze politicienii de la noi numărul celor cu şanse reale de a accede în Parlament.

În PD, primul candidat dintr-o zonă rurală e abia pe locul 17. În PL – pe locul 11, cu excepţia lui Valeriu Munteanu, care e ceva mai sus, fiind de la Floreni, Anenii Noi. În AMN, primul candidat dintr-o localitate rurală e pe locul 9, iar în PLDM – pe locul 8, cu excepţia lui Iurie Leancă, care are viză de reşedinţă la Ialoveni. De obicei, locurile liderilor de la sate sunt de la 30 în jos, lăsându-se să se înţeleagă că toţi cei din fruntea lor sunt mai elevaţi, mai instruiţi, mai pregătiţi pentru munca parlamentară.

Să creadă cu-adevărat clasa politică de la noi că liderii locali ai partidelor democratice nu au crescut încă până la nivelul de inteligenţă, corectitudine, perseverenţă şi fidelitate al celor care populează Chişinăul? Că aceştia nu ne pot reprezenta în Parlament?

Aneta Grosu, 
aneta.grosu.zdg@gmail.com


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *