Aneta Grosu: Motivele asasinării lui Igor Ţurcan
De ce a fost asasinat Igor Ţurcan? Toţi cei care au aflat despre odioasa crimă caută astăzi răspuns la această întrebare. Oamenii cred că, dacă ar cunoaşte răspunsul, ar reuşi să evite un posibil atentat asupra lor sau asupra celor apropiaţi. O stare de relativă uşurare ar putea trăi şi familia lui Ţurcan, dacă ar cunoaşte din ce cauză anume a fost asasinat acesta. S-ar putea ca şi fricile care persistă alături de durerea familiei să se risipească, dacă s-ar afla motivele crimei.
Cei responsabili de anchetă promit că nu încetează nici pentru o clipă să caute şi ei aceste motive. S-ar putea să aibă dreptate. Relativă.
Răspunsul care mi-a venit la această întrebare nu este unul legat de anchetă şi nici unul definitiv nu este. Igor Ţurcan a fost aruncat în aer deoarece asasinii au certitudinea că nu vor fi identificaţi şi nu vor fi condamnaţi vreodată. Cel puţin câteva argumente, care pot fi aduse în acest sens, fac plauzibilă această explicaţie.
Dacă trecem în revistă câteva infracţiuni grele, care au scandalizat societatea, constatăm cu uşurinţă că potenţialii criminali pot respira liniştiţi în R. Moldova. Lanţul de omoruri şi de tentative de omor ale unor cupluri de îndrăgostiţi (de la Ialoveni sau de la Durleşti) rămân nedescoperite, iar anchetatorii sunt tot mai rezervaţi în comunicarea unor informaţii despre motivele asasinărilor sau despre suspecţi. Mai mult. Crimele care au fost comise ulterior au determinat şi opinia publică să-şi deplaseze atenţia de la un subiect la altul.
În scurt timp de la acele tragedii, s-a declanşat un scandal electoral de proporţii, legat de clonarea unor ziare şi de denigrarea unui candidat electoral. Cel puţin câţiva subiecţi au devenit victime ale acestui atentat moral: Dorin Chirtoacă şi PL, Victor Bodiu şi PLDM, Ziarul de Gardă şi Timpul de Dimineaţă.
La MAI, SIS, CEC şi la Procuratura Generală au fost depuse mai multe sesizări şi cereri legate de acest caz. A fost iniţiat un dosar penal, iar doi suspecţi, cetăţeni ucraineni, au fost reţinuţi pentru câteva zile, în arest preventiv. Cererile depuse vizau excluderea din cursa electorală a candidatului beneficiar de serviciile ucrainenilor. La ZdG, am primit câteva răspunsuri oficiale de la SIS şi MAI, după care s-a aşternut un val profund de tăcere. În această atmosferă a trecut şi ziua de 5 iunie, iar candidatul beneficiar de serviciile clonatorilor nu a mai fost exclus din cursă. Am insistat, pe 7 iunie, să aflăm ce se mai aude în dosarul „clonelor” şi cum se întâmplă că instituţiile abilitate nu au manifestat interes ca acel candidat care a profitat de zecile de mii de ziare false să fie pedepsit în vreun fel. Stupoare. Procurorii responsabili pe caz au recunoscut că, de vreo două săptămâni, nimeni nu a mai făcut nimic în acest dosar, deoarece, la cererea celor doi suspecţi, el a fost transmis superiorilor pentru a decide dacă faptele comise constituie sau nu subiect de dosar penal. „Abia astăzi (adică deja după alegeri, n.r.) dosarul a fost restituit. Superiorii au decis că ancheta va continua”, ne-au comunicat responsabili de la Procuratura Generală. Şi asta nu e tot. Aceiaşi oficiali au recunoscut sincer că „beneficiarul nu a fost stabilit, nu există probe care ar dezvălui numele beneficiarului”. Credeţi că acest dosar va avea un sfârşit logic? Puţin probabil, chiar dacă din conţinutul textelor acelor ziare e mai mult decât clar cine anume e beneficiarul…
Pe 6 iunie, când un post TV anunţa greşit că în urma numărării a 99% din sufragii candidatul PCRM, Igor Dodon, a devenit primar al municipiului Chişinău, informaţia fiind preluată de mai multe medii de informare, inclusiv din străinătate, mă gândeam cum ar fi evoluat scrutinul, dacă organele de anchetă şi-ar fi făcut munca responsabil, profesionist şi operativ, ajungându-se la o decizie CEC care ar fi stipulat excluderea din cursă a candidatului profitor de campanii denigratoare şi compromiţătoare. Lucrurile ar fi fost mult mai simple, iar astăzi am fi avut deja un primar ales şi un ex-candidat pe banca acuzaţilor.
Este tergiversată intenţionat ancheta? E vorba de lipsă de profesionism? De voinţă politică? Greu de spus. Cert e că acest dosar riscă să ajungă exact acolo unde se prăfuiesc astăzi „Dosarul heroina”, „Dosarul 7 aprilie”, „Dosarul dispariţiei lui Vlad Cubreacov”, „Dosarul asasinării lui Valeriu Boboc”, „Dosarul lui Igor Smirnov”, „Dosarul crimei de la Durleşti”…
Praful de pe aceste şi alte dosare este unul dintre motivele asasinării lui Igor Ţurcan.
Aneta Grosu, aneta@zdg.md
