Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Aneta Grosu: Moldova criminogenă

Aneta Grosu: Moldova criminogenă

Pe fundalul altercaţiilor politice din ultimul timp, R. Moldova devine un stat tot mai criminogen, adică un stat care generează condiţii tot mai bune pentru comiterea unor crime deosebit de violente.

Chiar pe parcursul săptămânii curente, am avut parte de câteva informaţii înspăimântătoare. La Mereni, Anenii Noi, o tânără a recunoscut în faţa poliţiei că a omorât-o, cu 16 lovituri de cuţit, pe fosta sa profesoară. Tânăra riscă până la 25 de ani de detenţie. Ce motive o fi avut ea, la doar 18 ani, ca să lovească, de 16 ori consecutiv, într-o bătrână profesoară de 76 de ani? În ce condiţii un tânăr din R. Moldova poate deveni atât de violent? Ce va constata expertiza psihiatrică? Câţi dintre tinerii de la noi s-ar putea alege cu nişte concluzii similare, în cazul unor expertize profesioniste?

O altă tânără, de 16 ani, potrivit informaţiilor preliminare, ar fi maltratat până la moarte un bărbat de 68 de ani, din oraşul Cahul. Adolescenta este orfană şi stătea cu chirie la acel bătrân. Ea riscă de la 8 la 15 ani de închisoare, dacă va fi recunoscută vinovată.

Şi la Scoreni, raionul Străşeni, un bărbat de 53 de ani a fost omorât bestial de un presupus amic, din motive de gelozie. Dacă crima va fi demonstrată, ucigaşul riscă 25 de ani de închisoare.

Tot în această săptămână, un plutonier din Armata Naţională a fost trimis în judecată, fiind acuzat că ar fi maltratat, în plină noapte, vreo 30 de militari, unul dintre ei ajungând la spital în stare gravă.

Şirul unor astfel de informaţii e mult mai complex… Putem include aici şi accidentul de la Bulboaca, în care un autocar s-a tamponat cu un tren, fiind omorâte 8 persoane. Bineînţeles, nu a fost intenţionat, dar dacă maşina era supraîncărcată, contrar prevederilor legale, dacă şoferul zice că nu a văzut semaforul, nici trenul care venea cu mare viteză, dar nici nu a auzit pasagerii care îl anunţau că vine trenul, ce putem crede despre această întâmplare?

Şi asta nu e tot. Dacă ar fi să evaluăm cele întâmplate în ultimul an, ne-am opri, inevitabil, la odioasa crimă de la Durleşti, despre care, acum câteva zile, în Parlament, procurorul-şef al Secţiei Exercitare Urmărire Penală în Cazuri Excepţionale, Corneliu Bratunov, a spus că “în curând vom afla autorul dublelor asasinate de la Ialoveni şi Durleşti”, precizând că în cele două cazuri, de la Ialoveni şi de la Durleşti, ar exista un singur criminal, care ar fi comis şi alte infracţiuni. «Probabil, crimele de la Durleşti şi de la Ialoveni vor fi descoperite în scurt timp, poate chiar în săptămânile următoare»… Ieri, solicitat de ZdG, Bratunov nu a avut de spus nimic mai mult, iar limitele de timp, indicate în cadrul acelei şedinţe oficiale, nu mai păreau atât de plauzibile precum arătau atunci, în Legislativ.

Şi şeful lui Bratunov, procurorul general, Valeriu Zubco, era sigur, în cadrul aceleiaşi şedinţe a Parlamentului, că doar niţică răbdare ne mai lipseşte, ca să aflăm finalitatea dosarelor evenimentelor din 7 aprilie 2009, despre care jurnaliştii au scris şi au editat suprafeţe imense de ziare, în lipsa unor sentinţe de condamnare a celor care au omorât, au torturat şi au umilit sute de tineri.

În Parlament, au mai fost şi vor mai fi făcute promisiuni. Acestea, însă, nu-i ajută cu nimic pe tinerii care, nu se ştie de ce, ajung să-şi asasineze profesorii sau pe părinţii celor omorâţi la Durleşti, care, cel puţin, vor să privească în ochii ucigaşului copiilor lor. Nu-i ajută cu nimic nici pe cei care aşteaptă finalitatea unor dosare de rezonanţă, ce le-ar conferi speranţă că, în R. Moldova, cineva, pe undeva, mai ştie de lege.

Şi partajările de funcţii, practicate de politicieni, nu-i ajută la nimic, pentru că victimele din această Moldovă criminogenă nu vor să ştie al cui anume e Ministerul de Interne, CCCEC sau Procuratura Generală. Ei vor să ştie din ce cauză aceste instituţii nu funcţionează de comun acord atunci când trebuie descoperite nişte crime sau atunci când trebuie condamnaţi nişte funcţionari corupţi.

Acest lucru l-a recunoscut şi procurorul general, în aceeaşi şedinţă a Legislativului, spunând că  ,,este necesară trecerea CCCEC sub control parlamentar, pentru că, în prezent, această instituţie se subordonează Executivului, iar uneori este dificil să obţinem iformaţii operative de la MAI şi de la  CCCEC pentru a finaliza anumite dosare».

Conflicutl dintre PG, MAI şi CCCEC nu este unul nou. El generează corupţie, tergiversări ale cauzelor penale, acţiuni de şantaj. Dar la ce ne poate ajuta această constatare nouă, celor care am obosit să mai trăim în această Moldovă criminogenă?

Aneta Grosu, 
aneta@zdg.md