Aneta Grosu: Moartea preşedintelui

“Dacă nu ar fi existat catastrofa de la Smolensk, scrutinul prezidenţial din Polonia, preconizat pentru septembrie 2010, am fi avut alegeri marcate de acuzaţii reciproce, de dezvăluiri şocante şi de scandaluri de presă”, afirmă experţi polonezi în materie electorală, amintind că, de fapt, până la plecarea sa spre Katyn, Lech Kaczynski nu-şi anunţase intenţiile de a participa la scrutinul prezidenţial din această toamnă.

Atmosfera electorală din Polonia a fost una fără precedent în această vară. O Polonie înveşmântată în negru, la propriu şi la figurat, a conferit, în această parte a Europei, un cu totul altfel de ritm şi mesaj electoral. Lideri de opinie polonezi susţin că evenimentele de la 10 aprilie au creat condiţii speciale pentru scrutin, făcându-l fără precedent în istoria acestei ţări. Decenţa, bunul simţ, respectul faţă de înaintaşii pierduţi la Katyn, dar şi la Smolensk, au culminat, pe 4 iulie, cu alegeri libere şi corecte, aşa cum au declarat după scrutin observatori acreditaţi la prezidenţiale. În componenţa unei echipe de jurnalişti din mai multe ţări, aflaţi într-o vizită de studiu organizată de Ministerul polonez de Externe, am urmărit atmosfera electorală, dar şi cea din ziua scrutinului. Decenţa afisajului electoral, inteligenţa dezbaterilor televizate din seara de vineri, din preajma scrutinului, lipsa isteriei electorale, mesaje pozitive, chemări la unitate şi la consolidare. De altfel, chiar în ziua alegerilor, reprezentanţi ai Comisiei Electorale Naţionale recunoşteau că alegerile au loc fără incidente şi că nu există sesizări despre posibile fraude. După 1947, abia în 1989, în Polonia s-a vorbit pentru prima dată despre alegeri parţial libere şi corecte. În 2004, Polonia a intrat în UE. Cei 6 ani în care această ţară are calitatea de membru a UE şi-au lăsat amprenta asupra felului în care lumea percepe viaţa politică. În 2010, singurul interes al alegătorilor este interesul pentru democraţie.

Până şi Lech Walesa, iniţioatorul mişcării anticomuniste din anii ‘70, deşi şi-a anunţat public sprijinul pentru candidatul liberal al Platformei Civice, Bronislaw Komorowski, spunea, în ajunul alegerilor, că Polonia poate fi liniştită, deoarece, oricare dintre cei doi candidaţi ar veni la Preşedinţie, nu ar avea cum să pună în pericol democraţia din această ţară. Astăzi, se pare, în Polonia, frica de comunism e mai mare decât frica de criza economică sau de o eventuală devalorizare a monedei naţionale. Chiar şi fără a înţelege poloneza, din discuţiile preelectorale ale cetăţenilor simpli sau ale unor oficiali, înţelegeai distinct că, eventual, doar comunismul poate fi un pericol pentru Polonia europeană.

În seara de 4 iulie, înaintea închiderii urnelor de vot, ambele stafuri electorale erau pregătite să savureze victoria. Printre susţinătorii lui Bronislaw Komorowski erau numeroşi oameni politici, de cultură, veterani ai luptei de rezistenţă anticomunistă din Polonia. Pe la 19.00, buchete proaspete de flori au fost aduse în sala mare, împânzită de camere de luat vederi şi de ecrane. În scurt timp, cel mai special buchet de flori era în mâinile doamnei Komorowski care, alături de soţul său, invitau susţinătorii la o cupă de şampanie, fără a pune la îndoială victoria, deşi diferenţa pe care o arăta exit-pollul TNS OBOP era foarte mică. O parte dintre jurnaliştii prezenţi în sală erau, însă, sceptici, amintindu-şi de experienţa ultimelor alegeri din România, când unul dintre candidaţi a serbat victoria, dar aşa şi nu a devenit preşedinte.

Şi staful candidatului PiS, Jaroslaw Kaczynski, era pregătit de victorie. În campanie, Kaczynski s-a bucurat de sprijinul familiei fratelui său geamăn, în special a fiicei acestuia, Marta, care nu a respins zvonurile potrivit cărora s-ar lansa în politică. În seara scrutinului, în sălile alăturate, erau aprinse lumânări pe mesele din care susţinătorii serveau din bucate. O orchestră populară a continuat să interpreteze muzică lăutărească, fără ca cei prezenţi să înţeleagă rostul acelor melodii.

Presa străină scrie în aceste zile că alegerile au făcut liber “drumul pentru premierul polonez Donald Tusk, în condiţiile în care partidul său Platforma Civică deţine monopolul puterii” (“Der Spiegel”). De altfel, polonezii aşteaptă ca guvernarea Tusk-Komorowski să introducă aşteptatele reforme, să purifice administraţia de stat de birocratiţie şi să ajusteze pensiile. Sănătatea publică este alt subiect pe seama căruia Komorowski şi-a făcut campanie, iar alegătorii săi aşteaptă garanţii în acest sens.

Jaroslaw Kaczynski care, de la decesul fratelui său nu şi-a schimbat veşmintele negre, declară că va ocupa un loc ferm în opoziţie. El a recunoscut că aşteaptă alegerile locale şi cele parlamentare din anul viitor. După ce, pe perioada scrutinului, acesta a avut drept mesaj electoral “Polonia e cea mai importantă”, după alegeri Jaroslaw Kaczynski spune: “Să rămânem mobilizaţi. Să continuăm schimbarea Poloniei”.

Aneta Grosu, 
aneta.grosu.zdg@gmail.com


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *