Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Aneta Grosu: Îngheaţă apele

Aneta Grosu: Îngheaţă apele

Veţi spune că mint când veţi citi acest titlu? Că e devreme pentru îngheţuri, că mai avem de trecut prin electorală, iar pentru asta ne-ar mai trebui ceva din căldura toamnei? De fapt, nu mă refer la temperaturile reduse, în urma cărora, într-adevăr, apele ar putea îngheţa. Mai degrabă mă gândisem la minciunile electorale care, mai rău decât un ger aspru, fac să îngheţe apele.

Vizibilitatea cheltuielilor electorale, care, chipurile, devin tot mai transparente, demonstrează caracterul perfid şi mincinos al unei bune părţi din clasa politică a R. Moldova. Deşi de mai mulţi ani de zile se tot vorbeşte că, atâta timp cât cetăţeanul nu va cunoaşte nimic despre provenienţa banilor electorali, vom avea la putere politicieni pentru care promisiunile că s-au lansat în politică pentru a fi în slujba cetăţenilor sunt curate speculaţii, lucrurile rămân neschimbate. Acum câteva zile, Comisia Electorală Centrală a făcut publice datele despre fondul electoral al concurenţilor. Au devenit cunoscute nume ale persoanelor care au investit în aceste fonduri şi direcţiile în care banii au fost cheltuiţi de partide.

Discutam cu un elev din clasa a 7-a despre felul în care simplul alegător ar putea descifra declaraţiile partidelor şi s-ar putea lămuri dacă acestea sunt sau nu autentice. Elevul, fără a sta prea mult pe gânduri, mi-a explicat că e destul de simplu să confrunţi veniturile donatorului cu mărimea donaţiei. „Iei declaraţia pe venit, vezi cât a primit în perioada respectivă, după care analizezi cât „a donat” pentru activitatea partidului”. De exemplu, candidatul de pe listele PCRM Igor Dodon a declarat, pentru ultimii doi ani, venituri de 300 de mii de lei. Acelaşi candidat a donat, dintr-o singură dată, 150 de mii de lei în fondul electoral al PCRM. „Din ce a trăit candidatul şi familia sa? Din câte am văzut, are doi copii, iar soţia, se pare, e casnică”, spunea elevul din clasa a 7-a. Aşa, în faţa www.voteaza.md, deschidem altă pagină. „Haideţi să vedem dacă liderul PCRM a donat bani”, insistă acesta. Niciun leu. Descoperirea a fost uluitoare pentru interlocutorul meu, dat fiind faptul că ex-preşedintele a declarat venituri de circa 320 de mii de lei de la locul de muncă şi de aproape 200 de mii de lei din pensii. Băiatul, Sebastian îl cheamă, calculează rapid mărimea pensiei ex-preşedintelui. Dacă declaraţiile conţin date din ultimii 2 ani, reiese că pensia lunară a lui Voronin e de circa 8300 de lei. „Cine, în R. Moldova, mai are astfel de pensii?” – mă întreabă Sebastian.

Uşor, ajungem la „donatorii” PD-ului. Dintr-o listă de 28 de nume, 19 sunt din Ocniţa – majoritatea de la ICC Rediul Mare. Toţi cei de la ICC Rediul Mare au efectuat „donaţii” egale ca mărime – câte 10 mii de lei. „Oare cum a fost posibil acest lucru?” – întreabă în continuare Sebastian.

Găsim, printre documente, partide care nu au cheltuit niciun leu în campanie, dar care au produs evenimente, spoturi, s-au aflat în deplasări.

„Cine să-i creadă?” – întreabă Sebastian, afirmând că fraudele financiare se văd cu ochiul liber. „De ce nu se ocupă nimeni de aceste falsuri?” – mă tot întreabă elevul din clasa a 7-a. El spune că, dacă ar avea drept de vot, nu ar tăcea, ci, până la alegeri, ar deranja CEC-ul, CCCEC-ul, procurorii, poliţia, OSCE, APCE, ambasadele stăine… Sebastian spune că ar demonstra că, prin aceste minciuni, partidele fraudează alegerile. „De ce nu înţelegeţi că ei încearcă să-i convingă pe alegători folosind bani murdari? Cât de credibilă poate fi, bunăoară, lozinca „Bunăstare, Respect, Progres”? De unde iau politicienii aceste sume de bani, dacă ele nu figurează în documente fiscale?”, meditează Sebastian.

Încurajată de acest elev din clasa a 7-a, telefonez la CEC. Victor Costeţchi, membru CEC, ne explică de ce este posibil acest fenomen. „CEC nu are abilităţi să verifice declaraţiile, dacă nu este sesizată de vreun concurent electoral despre vreo neregulă. Toate sunt lăsate pe seama răspunderii personale. În realitate, alte organe ar trebui să investigheze aceste cazuri”.

Până una-alta, alegătorii, se pare, capătă imunitate la minciunile electorale ale politicienilor. Iar cu imunitatea, ştiţi cum e… Dacă o ai, e greu să te lipsească cineva de ea.

Aneta Grosu,
aneta.grosu.zdg@gmail.com