Aneta Grosu: Ex-deputatul care cere 810 mii de lei de la ZdG
Două cereri prealabile, prin care ni se revendică sume impresionante de bani, 210 mii şi 600 mii, au ajuns “recomandat” la redacţie. Un ex-deputat, tot el fost patron de benzinării şi fondatorul primului post privat de televiziune din Moldova, a decis să cheme ZdG în instanţa de judecată pentru publicarea a două articole în 2005 şi în 2007.
În articolele respective, ZdG relata despre un conflict de la Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”, de la Ţigăneşti, satul de baştină al ex-deputatului. Nişte călugări de la acest locaş veniseră la redacţie, povestind că, din cauza unor furturi de energie electrică, mănăstirea fusese deconectată de la reţea. Tot călugării argumentau că acest lucru se întâmplase din cauza ex-deputatului de la Ţigăneşti. Remarcăm faptul că de la 28 iulie 2008 până la 24 august 2011 ex-deputatul nu s-a simţit lezat nici printr-o literă. Cel puţin nu a informat redacţia despre vreun prejudiciu care i-ar fi fost cauzat.
În cel de-al doilea articol, publicat la 5 iulie 2007, ZdG a relatat despre un dosar penal, în baza căruia ex-deputatul a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru “însuşirea bunurilor altor persoane în proporţii deosebit de mari“. În acelaşi dosar, complicele ex-deputatului fusese condamnat la 12 ani de închisoare “pentru însuşirea bunurilor altor persoane în proporţii deosebit de mari, pentru purtarea şi păstrarea de muniţii fără autorizare”. Potrivit Procuraturii, cei doi ar fi “sustras pe ascuns, în perioada 23 februarie – 29 iunie 2005, bunuri ale altor persoane în sumă de 155370 lei 57 bani (circa 9400 de Euro), prin spargerea de automobile private”. Şi după publicarea acestui articol redacţia ZdG nu a fost informată, în vreun fel, că ar fi lezat “onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională” a ex-deputatului. Şi în acest caz tăcerea s-a prelungit timp de patru ani, până la 24 august 2011.
Este adevărat, până şi după sentinţa pronunţată la 1 februarie 2007, când ex-deputatul a fost condamnat la 11 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, în viaţa ex-deputatului s-au întâmplat mai multe evenimente plăcute şi mai puţin plăcute. În pertioada 14 septembrie 2006-17 aprilie 2008, el a fost deţinut în Penitenciarul nr. 3 din Chişinău.
Între timp, avocatul Victor Panţâru şi Doina Ioana Străisteanu, reprezentanta legală a ex-patronului de televiziune, au apărat la CEDO interesele ex-deputatului condamnat, iar la 07.04.2009, CEDO a pronunţat o hotărâre în acea cauză, constatând violarea art. 5 al Convenţiei europene pentru apărarea Drepturilor Omului. CEDO a recunoscut că mai multe acţiuni ale organelor de anchetă şi ale poliţiei, privind reţinerea şi arestarea preventivă a recurentului, au fost abuzive, autodenunţările fiind dobândite de la presupusul complice al ex-deputatului sub presiune fizică, el fiind maltratat şi forţat să-l denunţe calomnios pe ex-parlamentar. Şi după decizia CEDO ex-parlamentarul nu şi-a amintit nici pentru o clipă de cele două articole din ZdG.
Constatăm, în continuare, că decizia CEDO a schimbat atitudinea instanţelor judiciare din R. Moldova faţă de dosarul ex-parlamentarului şi, la 8 iulie 2010, Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău admite apelurile avocaţilor ex-deputatului şi a ex-parlamentarului condamnat şi pronunţă o nouă hotărâre, prin care acesta este achitat, “pe motiv că fapta nu a fost comisă de dânsul”. Totodată, este abrogată măsura preventivă de arest. În aceeaşi decizie, presupusul complice al ex-parlamentarului este recunoscut vinovat, fiind condamnat la 8,6 ani de închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. Curtea de Apel nu face nicio referire la situaţia părţilor vătămate de pe acel dosar: A. Gonţa, I. Janu, N. Nistor, F. Vataman, I. Pascaru şi I. Voznoi, acţiunile civile ale cărora fuseseră admise în principiu, urmând ca un cuantum al despăgubirilor să fie decis de instanţa civilă. Cine le-a restituit acestora prejudiciul de 162347 mii de lei cauzat, potrivit rechizitoriului, de acţiunile celor doi presupuşi complici? Să revendice cumva ex-parlamentarul cele 810 mii de lei de la ZdG pentru a restitui banii celor şase părţi vătămate din acel dosar?
P.S. Ex-parlamentarul vizat mai sus este Gheorghe Străisteanu, fost deputat în Parlament în legislatura 1998—2001 pe listele Partidului Forţelor Democratice. El este şi fondatorul primei televiziuni partiuculare din R. Moldova, distrusă ulterior din cauza implicaţiilor politice ale patronului.
Două dintre angajatele ZdG au muncit în cadrul acelui post de televiziune din momentul lansării acestuia, fiind disponibilizate pentru că nu au acceptat implicarea patronului în politica editorială a postului şi comenzile de răfuială politico-jurnalistică ale acestuia. Angajatele au contestat atunci disponibilizarea în instanţa de judecată, obţinând câştig de cauză. Ulterior patronul a fost obligat de executorii judiciari să compenseze daunele cauzate de lipsa forţată de la muncă a celor două angajate. Aceasta s-a întâmplat în 1996. Să fi venit, în 2011, clipa răzbunării?
P.P.S. În calitate de fost patron de televiziune, dl. Străisteanu ar trebui să fi estimat cât valorează prejudiciul moral cauzat unor persoane prin unele emisiuni denigratoare emise în mod intenţionat în campanii politice. Oare cum se estimează propriile erori?
Aneta Grosu, aneta@zdg.md
