Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Aneta Grosu: De ce nu…

Aneta Grosu: De ce nu cred că Papuc şi Botnari vor fi condamnaţi

Marţi, o colegă foarte tânără, din breasla noastră jurnalistică, după ce îi văzuse pe Gheorghe Papuc şi pe Vladimir Botnari, ieşind din sala Judecătoriei Centru, mă întreba, făcând ochi mari, cât ferestrele: cum se poate să facă glume, chiar să râdă, după toate cele întâmplate şi după toate cele incriminate lor? Era la una dintre primele sale misiuni redacţionale în R. Moldova, după ce, mai mulţi ani la rând, s-a aflat prin străinătate. Aşa cum nu am găsit un răspuns convingător la această întrebare ce nu are nimic în comun cu Codul Penal, am continuat să analizez uimirea tinerei colege.

Ce o fi însemnând zâmbetele lui Papuc şi Botnari care, în mod oficial, sunt acuzaţi de neglijenţă în serviciu şi de depăşirea atribuţiilor în dosarul 7-9 aprilie 2009, riscând până la 7 ani de închisoare?

O versiune de răspuns ar fi siguranţa acestora că, până la urmă, nu vor fi condamnaţi. Iar cele întâmplate în prima zi a şedinţei de judecată permit astfel de interpretări. Marţi, în loc să înceapă procesul, judecătorul Constantin Urâtu a decis să transmită dosarul spre examinare în altă instanţă, la Judecătoria Buiucani, pe motiv că, anume în acest sector, s-ar fi produs evenimentele din aprilie 2009. Este adevărat, PMAN, unde a fost omorât Valeriu Boboc, e în sectorul Buiucani. Dar Comisariatul General de Poliţie Chişinău, în celulele căruia au fost torturaţi sute de tineri, se află exact în sectorul Centru, unde procurorii transmiseseră spre examinare dosarul celor doi foşti demnitari. Şi MAI, de unde ex-ministrul Papuc conducea „parada” bestială, tot în sectorul Centru se află. Cum s-a ajuns la acest transfer de dosar, de ce acest lucru a fost decis tocmai în prima zi de judecată şi nu mai devreme, acum câteva săptămâni, când procurorii au trimis dosarul la Judecătoria Centru? E o simplă tergiversare la mijloc sau e un plan mai subtil, legat, poate, de docilitatea unui anumit judecător, care, s-ar putea să funcţioneze anume la Judecătoria Buiucani? Oricum, Papuc şi Botnari au obţinut un răgaz de care, de altfel, are nevoie orice inculpat de vreo infracţiune, ajuns în sala de judecată.

Cea de-a doua versiune pare legată de acuzaţiile aduse de cei doi actualei guvernări. În faţa camerelor de luat vederi, cu fermitate în voci, ex-ministrul şi ex-comisarul au declarat că ar fi victime ale unor persecuţii politice. Desigur, aceste supoziţii nu puteau veni în mintea lor fără contribuţia celor doi avocaţi, aleşi ca pe-o sprânceană, Mihail Murzac şi Gheorghe Avornic (să nu ajungă cumva cei doi cu dosare la CEDO, în calitate de victime politice…).

Experianţa de viceprocuror general al R. Moldova, pe care o are Mihail Murzac, e tocmai bună pentru a acoperi toate abuzurile comise de ex-ministrul de Interne. Şi relaţiile lui Gheorghe Avornic, nu mă refer aici la cele academice, vor fi puse în serviciul ex-comisarului Vladimir Botnari. Să vedeţi că anume aşa va fi. De altfel, şi până acum stelele i-au favorizat pe cei doi. Deşi au simţit pe propria lor piele pericolul unor arestări preventive inevitabile, încercând atunci să se ascundă prin spitale, iată că acest lucru nu s-a întâmplat şi ambii sunt judecaţi în stare de libertate. În cazul lor, oricât ar părea de straniu, nimeni nu se mai teme astăzi că vor influenţa martorii sau că s-ar putea ascunde de justiţie.
A rămas bietul Gumeniţă, ţapul ispăşitor al fostei „elite” poliţieneşti, care a încercat să repete calea celor doi, apelând la doctori, dar căruia nu i-a mers tot atât de bine. Deocamdată.

Aneta Grosu,
aneta.grosu.zdg@gmail.com