Aneta Grosu: De ce nu contează plecarea lui Zubco

Câţi procurori, câţi directori SIS, câţi miniştri de Interne, câţi directori CCCEC, câţi directori de Vămi am avut de la 1991 încoace? Constatam, ieri, că niciuna dintre paginile oficiale web ale acestor instituţii nu conţine lista foştilor, de parcă aceasta ar fi una ruşinoasă sau denigratoare.

Dacă nu ar fi să facem un calcul “farmaceutic”, adică unul foarte exact, am constata, cu aproximaţie, că cifra acestor demnitari, pe parcursul a 20 de ani de Independenţă a R. Moldova, o fi depăşit jumătate de sută.

Câţi dintre ei au respectat legea, neglijând pretenţiile partidelor care i-au avansat? Nu mă tem să afirm – niciunul. Aşa a fost şi aşa e şi de astă dată, în condiţiile actualei guvernări. De aceea, cred că nu prea contează dacă Zubco va fi sau nu demis astăzi. De fapt, în acest subiect, contează, totuşi, ceva – cine va veni în locul acestuia.

Ca să nu par tendenţioasă, în raport cu scandalul legat de demiterea procurorului general, voi face o retrospectivă a “biografiei” CCCEC, readucând în atenţie numele celor care au gestionat această instituţie fondată special “în scopul stârpirii corupţiei”, după cum afirmase “părintele spiritual” al centrului, preşedintele de atunci, Vladimir Voronin.
CCCEC, ca atare, a fost fondat pe temelia Departamentului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupției (DCCOC), care fusese deschis pe vremea preşedinţiei lui Petru Lucinschi special pentru generalul Nicolae Alexei, numit în funcţie de director la 7 aprilie 1997. Dacă vă amintiţi, colaborarea generalului cu preşedintele de atunci a fost una celebră.

După ce a fost destituit din funcţie de ex-ministrul de Interne Victor Catan, pe motiv de “abuz în serviciu” şi comercializarea ilegală a “corpurilor delicte”, confiscate de la contrabandişti, la 31 decembrie 1999, în “Monitorul Oficial” este publicată Hotărârea Guvernului cu privire la “restabilirea în organele Afacerilor Interne a general-maiorului de poliție Nicolae Alexei”, acesta fiind numit în funcția de viceministru de Interne. S-ar fi putut întâmpla acest lucru fără susţinerea preşedintelui Lucinschi?

În 2002, alt preşedinte, Vladimir Voronin, deschide CCCEC-ul, numindu-l în funcţie de director pe Alexei Roibu, care, la 20 februarie 2002, fusese demis (de acelaşi Voronin) din funcția de director adjunct al SIS. După ce suportase plecarea din SIS, cum, decât cu loialitate, s-ar fi putut comporta Roibu în noua s-a funcţie?

După doi ani, în martie 2004, în urma unei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate, în care fusese dezvăluit un scandal legat de afaceri frauduloase cu făină de import, Alexei Roibu a fost demis din funcţia de director CCCEC, la 17 decembrie 2009 fiind numit în funcția de director general al Serviciului Grăniceri, iar la 14 ianuarie 2011 devenind ministru de Interne al R. Moldova.

După Roibu, la CCCEC, fusese numit în funcţie de director vicedirectorul de atunci, Valentin Mejinschi. De altfel, în 2001, Mejinschi îşi prezentase teza de doctor în ştiinţe la tema combaterii infracţiunilor săvârşite de persoane cu funcţii de răspundere. Unde o fi fiind acum acea teză şi ce fel de recomandări ştiinţifice o fi elaborat autorul?

La 31 martie 2008, Valentin Mejinschi este numit ministru de Interne, iar la 21 octombrie 2008, Voronin l-a trecut  în funcția de viceprim-ministru pe probleme de corupție şi combatere a migrației şi traficului de ființe umane. Într-un top al loialităţi faţă de partidul de la putere, Mejinschi ar deţine, indiscutabil, un loc de frunte.

După Mejinschi, în urma eliberării din funcţia de vicedirector SIS, Sergiu Burduja este numit, în noiembrie 2008, director CCCEC. La 5 iunie 2009, cu ocazia împlinirii a 7 ani de activitate ai CCCEC, acesta obţine grad special militar de “general-maior” şi, în scurt timp, pleacă, eliberându-i locul lui Viorel Chetraru, înscăunat la CCCEC la 5 noiembrie 2009. Cum altfel, decât foarte bune, pot fi relaţiile lui Chetraru cu partidul care l-a promovat?

Deci, de la fondarea CCCEC încoace, câţiva bărbaţi ai acestui neam şi-au purtat “carierele” de la SIS sau de la MAI spre CCCEC şi invers, lăsând, de fapt, să nu se întâmple aproape nimic în sfera combaterii corupţiei. Credeţi că la Procuratura Generală e altfel? Sau la MAI? Sau la SIS? Sau la Vămi?

Iată de ce nu contează plecarea lui Zubco.

Aneta Grosu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. vlad

    CONTEAZA, DRAGA ANETA,CONTEAZA !!!PENTRUCA FARA ASTA NU VOR PUTEA INGANA VESNICA MELODIE CONJUNCTURISTA:”pleaca-ai nostri,vin ai nostri”

  2. AVRAAM

    Asta e Hora Moldovenească!Cică Consiliul Europei s-a convins,că cumătrizmul,rudenia şi legăturile de partid in Moldova au invins cînd’va socializmul,comunizmul acu şi democraţia!Dacă in italia asta e “Coza Nostra”,in China “Triada”,japonia “Yacuzdza”,apoi la Moldova e “Hora Moldovenescă” unde de mainuţe se ţin şi se trag unul pe altul nănaşii,cumătrii,cuscrii,verii,membrii de partid care şi formează Guvernul şi Parlamentul!Restul care nu încap în Hora Moldovei,dansează de sine stătător “Lambada” prin Italia,Spania,Grecia,Turcia,Rusia,etc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *