Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Aneta Grosu: De ce membrii…

Aneta Grosu: De ce membrii CNI îşi ascund averile?

Deşi, potrivit legii, de la 1 martie 2012, în R. Moldova ar trebui să funcţioneze Comisia Naţională pentru Integritate (CNI), membrii căreia, încă în luna iunie, au depus jurământul în faţa legislatorilor, obligându-se să respecte Constituţia, democraţia, să protejeze libertatea şi integritatea R. Moldova, până în prezent aceasta “funcţionează” doar pe hârtie, doar formal, mai bine zis, nu funcţionează deloc.

Mai mult chiar, în ultimele zile, CNI a pierdut un membru din cei 5, după ce reprezentanta societăţii civile, Cristina Cojocaru, şi-a depus demisia. Astfel, în prezent, CNI are 4 membri, dintre care un preşedinte despre care societatea civilă şi presa au declarat că ar fi o persoană controversată.

Cei  4 membri ai CNI sunt: Anatolie Donciu, care l-a înlocuit pe candidatul PL, avocatul Ion Casian, tot el fiind numit în funcţia de preşedinte, Leonid Morari – recomandat de PDM, Dumitru Prijmireanu – din partea PCRM, şi Vera Lupu – din partea PLDM.

CNI, potrivit legii, este constituită din 5 membri, aleşi pentru un mandat de 5 ani. Aceştia sunt propuşi de guvernare (3), de opoziţie (1) şi de societatea civilă (1). Comisia are menirea să verifice declaraţiile cu privire la veniturile şi proprietatea persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică.

ZdG a încercat să afle unde au fost depuse declaraţiile pe venituri şi pe proprietăţi ale membrilor CNI. Cristina Cojocaru, care şi-a prezentat demisia din CNI, susţine că toţi membrii şi-ar fi depus   în Parlament declaraţiile pe venituri şi proprietăţi. La Secretariatul Parlamentului, unde, potrivit Cristinei Cojocaru, fuseseră depuse declaraţiile, ni s-a spus că această direcţie a Legislativului nu are nimic în comun cu vreo activitate legată de CNI şi că declaraţiile s-ar fi putut păstra la Direcţia Personal. Şi acolo, însă, declaraţiile pe venituri şi proprietăţi nu au fost găsite, potrivit funcţionarilor acestei direcţii.

La Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi din Parlament, ni s-a spus că aceste declaraţii ar fi trebuit să fie depuse, dar că nu s-ar păstra la această comisie.

Şi Tudor Deliu, deputat, membru al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, a spus că nu a văzut declaraţiile pe venituri şi proprietăţi ale acestora, iar colegul său de comisie, Sergiu Sârbu, deputat PCRM, a precizat că declaraţiile vor fi depuse doar atunci când va fi clar cine se va ocupa de verificarea lor.

Aşa sau altfel, potrivit Legii din 2002, privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţilor persoanelor cu demnitate publică, acestea ar fi trebuit depuse în cel mult 20 de zile din data învestirii în funcţii.

Dacă membrii CNI au depus jurământul pe 22 iunie, atunci declaraţiile ar fi trebuit făcute publice în cel mult 20 de zile de la eveniment. O declaraţie semnată de Cristina Cojocaru are avizul Secretariatului Parlamentului din 12 iunie 2012. Cojocaru spune că ea, personal, ar fi depus şi declaraţiile celorlalţi membri, în aceeaşi zi. Unde sunt acestea şi de ce nu au fost făcute publice, aşa cum prevede legea? Ce au de ascuns membrii CNI dacă nici la aproape 5 luni de la învestire nu şi-au făcut publice veniturile şi averile? De altfel, art. 8 al Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor prevede că “în cazul funcţiilor eligibile care presupun validarea mandatului, depunerea se va face anterior validării”.

La închiderea acestei ediţii, am revenit cu un nou demers la Secretariatul Parlamentului. După o pauză ce a presupus căutarea în continuare a declaraţiilor, ni s-a spus că acestea s-ar păstra, totuşi, undeva, dar că nimeni nu este în drept să le facă publice. “De ce?”- am întrebat. Răspunsul a fost confuz, din care cauză am apelat iarăşi la lege. Articolul 13, “Transparenţa declaraţiilor”, spune că “se publică şi nu constituie informaţie confidenţială următoarele date din declaraţii: valoarea totală a proprietăţii declarate; lista tuturor bunurilor ce constituie proprietatea subiectului declarării, cu indicarea dacă aparţine cu titlu de proprietate sau cu titlu de folosinţă, inclusiv a celor aflate în afara ţării”.

Dacă sunt atât de indecişi în prezentarea propriilor declaraţii, cum vor executa membrii CNI cele prevăzute de articolul 10 al aceleiaşi legi, intitulat “Controlul declaraţiilor”?

Aneta Grosu, aneta@zdg.md