Aneta Grosu: Condamnarea preşedinţilor
Câteva cutremure, de altă natură decât cele care au zguduit Japonia, s-au produs în ultimul timp în state precum Ucraina, Israel, Franţa sau Italia.
Ucraina. Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima este inculpat de Parchetul General al Ucrainei pentru asasinarea, în anul 2000, a jurnalistului Gheorghi Gongadze. «Confirm că o procedură penală a fost deschisă împotriva lui Kucima», declara, pe 22 martie, adjunctul procurorului general al Ucrainei, Renat Kuzmin. «Kucima este bănuit de abuz de putere, după ce a dat ordine ilegale colaboratorilor MAI», a mai precizat Kuzmin. Potrivit acestuia, ordinele lui Kucima au şi avut drept consecinţă moartea jurnalistului.
Amintim că Gongadze scria despre corupţia la nivel înalt manifestată în perioada regimurilor post-sovietice. El a fost asasinat acum 11 ani. După ce, în septembrie 2000, dispăruse fără urmă, în noiembrie 2000 corpul său decapitat a fost găsit într-o pădure din regiunea Kiev. Încă în 2000, presa de la Kiev dezvăluise nişte înregistrări audio, făcute în biroul preşedintelui de atunci, Leonid Kucima. O voce, despre care s-a scris că ar fi a preşedintelui ucrainean, cerea eliminarea lui Gongadze. După 11 ani de la comiterea crimei, procurorii ucraineni au dezvăluit că principala probă în dosar ar fi anume acea înregistrare audio.
Israel. Tot de circa 11 ani au avut nevoie şi procurorii israelieni ca să-l pună sub acuzare pe fostul preşedinte israelian Moshe Katsav, găsit vinovat de comiterea a două violuri, în perioada în care s-a aflat în fruntea Ministerului Turismului (1996-1999), dar şi de alte acţiuni indecente, de pe când ocupa funcţia de preşedinte (2000-2007). Obstrucţionarea justiţiei este un alt cap de acuzare în cazul ex-preşedintelui israelian. Moshe Katsav, de 65 de ani, condamnat la 7 ani de închisoare, a declarat în sala tribunalului: «Se înşală, este o minciună», negând astfel toate acuzaţiile aduse de justiţie la adresa sa.
Italia. De câţiva ani buni justiţia din Italia încearcă să demonstreze că premierul Silvio Berlusconi a fost implicat în infracţiuni de prostiuţie cu minori şi în trafic de influenţă. Justiţia italiană beneficiază, în demersurile sale, de sprijinul Curţii Constituţionale, care a acceptat retragerea imunităţii premierului, dând astfel undă verde anchetatorilor şi judecătorilor.
Franţa. Pe 8 martie 2011, după bătălii date timp de 15 ani în justiţie, la Paris a fost redeschis procesul în care fostul preşedinte al Franţei, Jacques Chirac, este acuzat de deturnare de fonduri publice şi abuz de încredere. În perioada 1994-2007, mai mulţi magistraţi au încercat inculparea lui Jacques Chirac în scandalul falşilor electori sau pentru oferte de bilete de avion, pieţe publice trucate, finanţări oculte ale partidului său, angajări fictive, pe când era primar de Paris. Chirac este suspectat că a acceptat ca persoane care lucrau pentru partidul său să fie plătite de Primăria Parisului. Potrivit justiţiarilor francezi, Chirac riscă 10 ani de închisoare şi 150.000 de euro amendă.
R. Moldova. Nici după doi ani de la căderea regimului comunist, în R. Moldova nu a fost finalizat vreun dosar penal de corupţie, de abuzuri, de obstrucţionare a justiţiei, de violenţă, de teroare, de omucidere sau de spălare de bani. Timp de 8 ani, cât comuniştii s-au aflat la putere, au fost vehiculate zeci de subiecte. Riscând, cele câteva medii de informare neafiliate puterii au publicat zeci de articole cu dezvăluiri ale dezmăţului guvernanţilor. Tăcerea care s-a lăsat în ultimii doi ani aduce a amnezie. Timpul lucrează întotdeuna în favoarea infractorilor. În timp, dispar probe, martori, mărturii, dar mai ales tenacitatea celor decişi să lupte până la capăt.
La începutul carierei sale de procuror general, Valeriu Zubco declara într-un interviu pentru ZdG că circa 30% din numărul petiţiilor care veneau la Procuratură erau adresări secretizate din partea Consiliului Suprem de Securitate, condus de Vladimir Voronin. «Toate veneau cu griful secret. Am solicitat Cancelaria să facă o analiză a tuturor petiţiilor cu inscripţia secret. Aşa erau comandate anchetele. La sfârşitul evaluării acestor petiţii, dar e vorba de un volum foarte mare din 2001 până în 2009, se va face o analiză a cazurilor: cine a ordonat şi ce fel de dosare au fost». Zubco promitea că vor fi investigate persoanele care au dispus aceste anchete, deoarece «nu e legal ca cineva, folosind situaţia de serviciu, să dea asemenea indicaţii în interes personal». Promisiunile erau făcute la 10 noiembrie 2009.
Aneta Grosu, aneta@zdg.md
