Aneta Grosu: Ce va face primarul cu buzunarele funcţionarilor?
În noaptea de 19 spre 20 iunie alegerile s-au încheiat. Instituţiile statului, dar şi cele considerate în afara structurilor statale, pot ieşi din starea de expectativă în care au intrat de mai multă vreme. Nu e o noutate pentru nimeni că numeroşi politicieni, funcţionari de stat, angajaţi din structurile MAI sau ale Procuraturii, preoţi şi mitropoliţi, directori de spitale şi de şcoli au aşteptat „cuminţi” dimineaţa zilei de 19 iunie.
Ei nu au ridicat un pai, nu au suflat într-un pahar cu apă rece, doar ca să nu tulbure liniştea în care s-au simţit confortabil, pe parcursul campaniei electorale. Nimic nu au mişcat din loc. Nici dosarul clonelor, nici cazul celor 2 milioane de dolari, trimişi din Est spre Chişinău, în scopuri electorale, nici cazul omorului lui Igor Turcan, nici celelalte crime groaznice care, s-ar părea, nu aveau nimic în comun cu activităţile electorale, deşi nimeni nu poate pune astăzi mâna în foc că situaţia criminogenă putea fi tensionată intenţionat, pentru a perturba starea de spirit a electoratului şi pentru a diminua din încrederea acestuia în actuala guvernare a AIE.
De câteva zile, a început alt spectacol. De luni, am devenit cu toţii consumatorii unui teatru politic de excepţie. Ce vor face în continuare cei care, cu certitudine, au aşteptat înfrângerea lui Dorin Chirtoacă?
Ar exista mai multe variante de răspuns la această întrebare:
- Vor continua să lupte împotriva lui Chirtoacă.
- Vor sprijini în continuare un eventual partid nou, constituit de Igor Dodon.
- Vor iniţia o mişcare anticorupţie.
- Vor picheta Consiliul Electoral de Circumscripţie Chişinău.
- Se vor gudura pe lângă Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă, pentru a obţine funcţii din Primărie sau privilegii de la municipalitate.
Răspunsurile ar fi cotate cu cifre minore, la primele 4 variante, ultima „soluţie” ajungând învingătoare cu circa 90% din voturile respondenţilor.
S-ar putea ca această constatare să nu fie una absolut nouă. Poate nici importantă şi nici interesantă nu e, deoarece în tot acest calambur postelectoral mai important e cum va proceda primarul general, Dorin Chirtoacă, păşind în cel de-al doilea mandat al său. Va avea sau nu suficientă voinţă să scape de lichele şi de oamenii compromişi din Primărie? Îşi va constitui o echipă din funcţionari impecabili, care l-ar sprijini în munca sa, dezinteresat şi fără gânduri ascunse despre afaceri şi profituri personale?
E lesne de înţeles că, de astă dată, lui Chirtoacă i-a revenit victoria nu pentru că e tânăr, inteligent, profesionist, tehnocrat sau pentru că ar fi un om mai nou în politică, aşa cum s-a întâmplat în anul 2007, când a obţinut primul mandat de primar general. De atunci, din 2007, în politica de la noi au apărut mai mulţi tineri, cu studii occidentale şi cu abilităţi de tehnocraţi. Deci, tinereţea nu a contat atât de mult de această dată. Acum, în 2011, Chirtoacă a câştigat scrutinul mai ales pentru că, în cei 4 ani de gestionare a municipalităţii, şi-a consolidat imaginea de politician onest, principial, incoruptibil… Acest fapt îl obligă să-şi păstreze şi să-şi fortifice anume aceste calităţi, or, să recunoaştem, în spectrul politic de la Chişinău există un vid imens de politicieni oneşti şi incoruptibili. Va reuşi Chirtoacă să-şi menţină această imagine în anturajul de la Primărie, care mai este încărcat de moliile unui trecut învechit? Va reuşi el şi în continuare să reziste alături de funcţionarii cărora buzunarele le-au devenit mult mai adânci decât problemele cetăţenilor? Numărătoarea inversă a început. Patru ani trec repede.
Aneta Grosu, aneta@zdg.md
