Am promis. Şi m-am întors

Miercuri, 8 august, 2006. Purtam o salopetă de jeans şi o cămaşă verde. Înainte să urc în avion, îmi făcusem  promisiunea că am să mă întorc. Şi m-am întors. În august 2014. Italia mi-a oferit tot ce a avut mai bun: educaţie europeană la una dintre cele mai bune universităţi, cultură şi gastronomie de top, prieteni, teatru, artă, o nouă viziune, un nou mod de a trăi, condiţii pentru a mă dezvolta şi a deveni cineva. Cineva în ţara lor, nu într-a mea. Eu nu am acceptat.

De ce pleacă lumea peste hotare? Pentru bani, majoritatea.  Sună bine, dar nimic nu e perfect: persoane cu două facultăţi merg la culesul merelor în Portugalia (de parcă noi mere n-avem).  Banii prind bine întotdeauna, dar niciodată nu sunt suficienţi.  Muncim, pentru că vrem să avem cea mai frumoasă casă, apoi vrem  şi maşina cea mai tare din parcare.  Şi rămânema acolo, să muncim alături de ei, să primim salarii ca ale lor, să construim ţara lor. Pe a noastră o deplângem şi nu mai revenim.

Niciodată nu i-am înţeles pe cei care merg „la Undeva” şi nu vor să se mai întoarcă. Mie mi-a fost dor de tot tabloul moldovenesc , până la cele mai mici detalii: parcul presărat  cu îndrăgostiţi, haosul din piaţă acompaniat de manele sau muzică populară, mirosul de pâine coaptă, merele verzi, agitaţia înainte de culesul poamei. Deseori, în Italia, când eram singură sau mai bine-zis când mă simţeam singură , asculatm piesele lui Aldea- Teodorovici.  Eram în ţara lui Pavarotti, Ramazzotti sau Bocelli, puteam să iau bilet şi să-i ascult pe viu pe cei mai mari tenori ai secolului,   darparcă îmi trecea nostalgia şi dorul de „nu ştiu ce anume” moldovenesc numai cu marii noştri de acasă. Eu, în fiecare zi, timp de şapte ani, am trăit cu o oarecare responsabilitate faţă de ţara mea şi cu un puternic sentiment de identitate naţională. N-am putut niciodată să abandonez Moldova, nu pentru că credeam că Moldova ar trebui să îmi dea ceva,  simţeam că ea are nevoie de mine. În toţi aceşti ani, am înţeles că lumea de-acolo nu-i altfel: au aceleaşi probleme, aceleaşi capacităţi şi dorinţe de a schimba ceva exact ca şi noi. Diferenţa dintre noi şi „ceilalţi” constă în faptul că în timp ce noi ne plângem că pământul nu-i arat, ei îşi suflecă mânecile  şi încep să-l are.

Când le-am spus prietenilor că am revenit şi am decis să rămân aici, pentru că Moldova este o ţară în care, dacă vrei, poţi trăi bine şi fi fericit, ei nu credeau. Problema lor. Sper să reuşesc să conving cât mai mulţi oameni că în viaţă e important să te simţi acasă. Căci nicăieri nu-i ca acasă, mai ales când acasă înseamnă Moldova.

Alina Constantinova-Pisică
Alina Constantinova-Pisică a stat timp de  7 ani în Italia, făcând liceul şi facultatea în oraşul Bolonia. În acest an a decis să revină în R.Moldova pentru a-şi continua studiile şi a munci. În prezent Alina studiază la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chişinău şi va scrie editoriale pentru ZdG, în care va explica experienţele sale de acasă.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. Mihaela (o persoana aflata peste hotare)

    Mi-ar fi placut daca autoarea era sincera si ne spunea cu adevarat care a fost motivul pentru care s-a intors. Nu exista intoarcere voluntara de la bine la rau. Ori esti sfant, ori esti nebun. Putem doar ghici… N-a gasit un loc de munca pe masura asteptarilor? (probabil e mult mai dureros sa culegi mere cu facultate italiana, decit cu cea moldoveneasca) Nu s-a impacat cu eticheta de “badante” care o poarta moldovencele in Italia? (mai bine vedeta cu accent italian in tara, decit “badante” cu facultate europeana in Italia) Lista motivelor poate continua si cu siguranta exista ceva la mijloc. La figurat spus de ce ar schimba cineva muzica lui Pavarotti cu manelele de la piata centrala? Pentru ce pleaca moldovenii, se intreaba Alina Constantinova. Lumea nu pleaca doar pentru bani, dar si pentru a scapa de mizeria din aceeasi piata centrala de care i-a fost atita dor autoarei noastre si nu doar din piata, dar si din toate institutiile de stat inclusiv cele private. Si daca Alina Constantinova vrea sa le arate din pumn celora care fac mizeria, asteptam sa vedem si promitem sa nu radem. Si daca tot insisti sa stii de ce oamenii pleaca “la Undeva”, aduti aminte de ce ai plecat tu sau parintii tai. Draga Alina, imi place romantismul tau dar daca vrei sa fii un jurnalist bun, sinceritatea inseamna mult. Cititorului nu-i plac povestile. Cu asta ii hranesti mai degraba pe cei din tara, asta ii motiveaza pe ei sa ramana acolo si sa nu se simta ratati, dar noi intre noi stim – cind iti expira permisul de sedere, cel mai bun motiv sa te intorci in Moldova este pentru ca esti patriot! 🙂

  2. sergiu gatlan

    La inceputul anilor 80 eram in Marea Kabilie din Algeria in deplasare de lunga durata.Aveam prieteni buni din Germania,Franta,Algeria,care ma sfatuiau sa cer azil politic in orice tara civilizata si sa traiesc omeneste.M-am intors in Patrie,la parinti,stramosi.Din 1990 Republica Moldova e pentru mine si familie un lagar al mortii.Suntem persoane care am vazut lumea si nu ne lasam prostiti ca toata lumea naiva de cei care-si zic politicieni.E prea periculos sa locuiesti in R.M.De 24 ani eu nu-s acela care am fost dat sa fiu de Dumnezeu.Mizeria,teroarea de aici nu permite sa te realizezi.Acuma eu spun cu mare regret ca cea mai mare prostie pe care am facut-o eu cindva in viata e cea ca am revenit la bastina unde bintuie minciuna,saracia,teroarea,prostia.Ferice de cei care se realizeaza in lumea civilizata.Urmasii la sigur ca le vor fi recunoscatori.

  3. Galina

    Mihaela si Sergiu,
    Cred ca nici nu se merita de scris atit de convingator raspuns pentru Alina , pentru simplu motiv ca ea nu ar exista, just sa amuzat cineva sa scrie, asa ca sa umple foaia, sau sa justifice salariul care il primeste,mai stiu eu unde,cred ca daca ar fi fost sa scrie fiecare persoana care sa intors si a regretat si a plecat din nou peste hotare, numarul lor ar depasi chiar insasi cel al populatiei moldovei. Cum a spus persoana mai sus, frumoasa compunere atit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *