„Alo, Presidente”, în Moldova?

Hugo Chavez este preşedintele Venezuelei. Hugo Chavez, de când a ajuns preşedinte, nu şi-a permis o îndepărtare de poporul său. Prin emisiunea săptămânală „Alo, Presidente”, Hugo Chavez încearcă să vorbească cu lumea. Această emisiune are un rol foarte semnificativ pentru că oferă posibilitatea de a comunica în direct cu cetăţenii. Preşedintele Venezuelei nu comandă sondaje pentru a afla ce doreşte sau ce-i lipseşte poporului său. El ştie toate avantajele şi dezavantajele, toate pretenţiile şi toate aprecierile poporului său. Explicaţia este simplă. Chavez comunică.

Dacă fac o comparaţie între Hugo Chavez şi Vladimir Voronin, nu cred că aşi găsi gradul potrivit de comparaţie, cu excepţia regimurilor autoritare pe care le promovează.

De altfel, şi prezenţa preşedintelui Voronin printre oameni ar fi utilă, dar, în realitate, ia-l de unde nu-i.  Voronin nu prea îndrăzneşte să iasă în faţa oamenilor care „mai au ceva de spus”.
Societatea noastră trosneşte la încheieturi la cât de zbuciumată este şi la cât de împovărată cu probleme. Balanţa societăţii nu mai oscilează, ci trage spre nesiguranţa în viitor. Sentimentul de luptă pentru existenţă s-a diminuat. Oamenii, se pare, acceptă împăcarea cu un destin vitreg.
Când va reveni din vacanţă, Vladimir Voronin va fi odihnit, cu „bateriile încărcate”. Ce ar fi dacă ar ieşi şi el într-o astfel de emisiune, pentru a asculta păsul oamenilor din ţara sa?

Sunt sigură, i-ar fi adresate  destule întrebări. De exemplu cum ar trebui să plătim serviciile comunale în condiţiile în care salariile şi pensiile sunt foarte mici? Sau: ce salarii ar trebui să aibă tinerii, ca să procure un apartament pentru a-şi întemeia o familie şi pentru a naşte şi educa trei copii, unul pentru mama, unul pentru tata şi unul pentru ţară? Lista întrebărilor ar continua… Ce ziceţi domnule preşedinte, acceptaţi o astfel de emisiune când reveniţi din vacanţă?
Sau să vină Chavez în Moldova?