Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Alina Radu: "Naţionalinîi interes" la…

Alina Radu: „Naţionalinîi interes” la Chişinău

Zilele acestea la Chişinău s-a aflat jurnalistul rus Vladimir Kiseliov, care a prezentat ani în şir pe canalul TV din Federaţia Rusă numit „Rossia” emisiunea „Naţionalinii interes” (Interesul naţional – n.r.). Kiselliov a ţinut la Chişinău o prelegere în limba rusă, după care a dat şi interviuri presei de limbă rusă. În unul dintre aceste interviuri, difuzate la NIT, el spune că în Moldova are loc răspândirea „unei minciuni cinice şi nemascate”, lumea „este prostită” cu integrarea în Uniunea Europeană, că în Europa poţi ajunge doar „jertfind interesul naţional” şi ignorând „statalitatea”.

Jurnaliştii de la NIT au transmis aceste lecţii de interes naţional rusesc în Moldova cu patima caracteristică, Kiseliov fiind elogiat, iar cei care înţeleg altfel interesul naţional al R.Moldova – criticaţi. De ce NIT, care, cazată fiind pe strada Ciocârliei, în unul dintre imobilele fiului liderului PCRM, Oleg Voronin,  trebuie să dea lecţii despre interesul naţional? Pentru că are totala libertate de expresie, şi asta e bine. Mai rău e că despre patronul său financiar şi politic vorbeşte doar de bine, prea mult de bine chiar şi atunci când patronul face rău. Zilele acestea am participat la un for media la Viena, unde au fost puse în dezbatere problemele presei în regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. O colegă din Azerbaijan a rostit la un moment dat următoarea frază: „Cu doi ani în urmă, la Baku, un portal şi-a permis să îl critice pe Putin. În câteva zile portalul a fost închis şi nimeni nu îl mai critică pe Putin în presa de la Baku”. Am înţeles că acesta ar fi interesul naţional al jurnaliştilor, dar şi al autorităţilor de la Baku – să îl laude pe Putin, cel puţin de doi ani încoace.

Putin este lăudat şi în presa din R. Moldova, doar că în cea de limbă rusă, finanţată de la Moscova, care vine masiv şi la preţ redus în toate chioşcurile din R. Moldova. Accept ca acest interes naţional al Rusiei să fie respectat la Chişinău, dar nu ştiu dacă taxele şi impozitele pentru presa autohtonă şi cea de la Moscova trebuie să fie egale.

Interesul naţional adevărat în R. Moldova nu are şanse la viaţă, cel puţin acum. Pentru că după 20 de ani de independenţă, în cabinetele guvernamentale şi în fotoliile parlamentare mai stau persoane cu pregătire politică la Moscova, cu şcoli de partid şi de KGB la Kremlin. În 20 de ani de independenţă, e vreun cetăţean al R. Moldova care, în paşaportul propriu, emis de autorităţile moldoveneşti, la rubrica „Naţionalitate” să aibă înscris „român”, asa cum e posibil să fii înscris rus, rom, evreu? Nu există niciun român cu acte în regulă în R. Moldova, pentru că acest fapt vine în contradicţie cu interesul naţional al Federaţiei Ruse, care de 20 de ani îşi ţine şi armata pe teritoriul acestui stat.

Interesul naţional în Moldova e neclar, difuz sau, cum zice Kiseliov, „e o minciună cinică şi nemascată”. Există şi o explicaţie: interesul naţional al R. Moldova e ca să nu aibă nicio armată străină pe teritoriu, pentru că, potrivit constituţiei, e un stat neutru. E vreo problemă că Rusia nu şi-a retras niciodată armata din Moldova, chiar dacă şi-a asumat angajamente în prezenţa a zeci de state ale lumii ca să retragă tancurile imediat şi necondiţionat? Nu, pentru că interesul naţional al Rusiei prevalează şi trebuie să menţină în vigoare pactul Stalin-Hitler.

Ieri, Vladimir Voronin a scandalizat întreaga Europă cu privire la o declaraţie a preşedintelui României, Traian Băsescu, că chipurile acesta ar favoriza în această campanie partidele membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Desigur că televiziunea de pe strada Ciocârliei a preluat mesajul întru promovarea interesului naţional în limba rusă. Desigur că vectorul european a fost făcut una cu românismul şi apoi cu „jertfirea interesului naţional”, desigur că jurnaliştii au dezgropat termenul de „antistatalist” şi l-au tot televizat. Tot ce e românesc – a antistatal, tot ce e rusesc – e moldovenesc, pentru că aşa vrea Voronin şi pentru că aşa poate presa lui, care munceşte în interesul naţional al expansiunii ruseşti. Care e totuşi „minciuna cinică” şi cine „prosteşte lumea”?

Alina Radu, 
alinaradu.zdg@gmail.com