Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Alina Radu: Moldova Sfintei Rusii

Alina Radu: Moldova Sfintei Rusii

„Căci, dacă mă rog într-o limbă străină, duhul meu se roagă, dar mintea mea este neroditoare.”
Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel

Mitropolitul Vladimir, alături de episcopii de Tiraspol şi Dubăsari – Savva, de Cahul şi Comrat – Anatoli, de Hânceşti – Petru, de Bălţi şi Făleşti – Marchel, se aflau la Mănăstirea Soloveţk, unde ascultau cu smerenie Oda Unirii, rostită de Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill. Oda Unirii răsuna în limba rusă: „Suntem întrebaţi uneori, de ce atribuim Moldova Sfintei Rusii – doar moldovenii vorbesc în altă limbă, neslavă. Şi eu răspund că Sfânta Rusie nu este o noţiune etnică, politică, nici lingvistică – e o noţiune spirituală”.

Era sâmbătă, 21 august 2010, la doar 2 zile distanţă de comemorarea nefastei tranzacţii Stalin—Hitler sau Ribbentrop—Molotov. Era final de august şi început de campanie politică în R.Moldova când Patriarhul Rusiei aprecia cu fermitate din altar mănăstiresc situaţia geopolitică: „niciun fel de partide politice (din Moldova, n.r.) nu sunt capabile să distrugă această unitate. Cu cât mai repede vor înţelege acest lucru, cu atât mai puţine forţe vor pierde în deşert”.

Vocea Patriarhului Kirill răsuna între pereţii uneia dintre cele mai vechi mănăstiri ruseşti, care, la 500 de ani de existenţă, în 1920, a fost închisă de către o putere politică – Puterea Sovietică, fiind transformată pentru vreo 7 decenii în lagăr de concentare sovietică unde exponenţii partidului comunist i-au omorât pe cei mai devotaţi monahi. Pământul Mănăstirii Soloveţk suporta papucii şi tăcerea celor 5 feţe bisericeşti de la Chişinău, care sunt implicate într-un proiect politic nou şi ambiţios. Episcopii de la chişinău ascultau Oda Rusă pentru Moldova, amintindu-şi pe ascuns de sutele de biserici şi mănăstiri dărâmate de Rusia Sovietică pe teritoriul Basarabiei româneşti. Episcopii de la Chişinău rosteau în gând versete biblice, printre care unul din Cartea lui Baruh: „A adus peste ei neam de departe, neam fără de ruşine şi de altă limbă”.

„Ne rugăm azi ca orientarea politcă a Moldovei să contribuie la menţinerea unităţii Sfintei Rusii”, a conchis Patriarhul Kirill, iar predica sa, sub titlul „Moldova – o parte indispensabilă a Sfintei Rusii”, a fost plasată şi pe pagina electronică a Patriarhiei. Întreaga lume ortodoxă a citit acest mesaj în limba rusă şi s-a gândit: „dacă mă rog într-o limbă străină, duhul meu se roagă, dar mintea mea este neroditoare.”

Alina Radu,
alinaradu.zdg@gmail.com