Dezamăgirea din PMAN

În acest an se împlineşte un sfert de secol de când merg la mitingurile de la Chişinău. În 1988, descoperisem şedinţele Cenaclului “Alexei Mateevici”, care se ţineau în aer liber, întâi în Grădina Publică Ştefan cel Mare (atunci cred că se numea Parcul Puşkin), apoi la Teatrul Verde. Eram studentă la Facultatea de jurnalism din Chişinău. Majoritatea disciplinelor le aveam în limba rusă, inclusiv “Istoria Moldovei”, iar ceea ce ni se preda în limba “moldovenească” – era în grafie chirilică şi desigur că toate manualele erau scrise în spirit socialist. Ceea ce auzeam la miting era nesocialist, nou, revoluţionar, creativ. De pe scenă vorbea medicul-poet Anatol Şalaru şi cânta tânărul actor Gheorghe Grâu.

Le-am spus părinţilor mei de la ţară. Mi-au interzis să mai particip, declarând că e periculos, că KGB-ul îi urmăreşte pe toţi şi că voi suporta consecinţe serioase. Nu am putut renunţa. Iar în duminica următoare i-am întâlnit şi pe ei acolo, scandând, aclamând “Limbă, alfabet!”, “Jos Mafia!”. După asta nu au mai lipsit cred că de la niciun miting. Tatăl meu a murit neîmpăcat de roadele luptei pentru eliberarea naţională, mama mea face şi ea în acest an 25 de ani de participare civică.

Nu cunosc numărul mitingurilor la care am participat timp de 25 de ani. Nici numele tuturor politicienilor care s-au perindat pe scenele acestora. Numele unor politicieni-mitinganţi le-am uitat cu desăvârşire. Ţin minte doar că mulţi dintre ei ne-au dezamăgit, ne-au trădat, ne-au rănit profund. Şi nu doar ei.

Participările noastre la miting ne-au costat un preţ. În timp ce mulţimea de câteva zeci de mii de basarabeni bătea străzile cu drapele tricolore, cerând limbă, alfabet, tricolor, alte sute de mii ne urau, ne blamau, ne criticau şi îşi căutau de viaţă. Am colegi şi rude care ne-au privit mereu ca pe o gloată de “naţionalişti” pentru însufleţirea civică, în timp ce ei şi-au construit afaceri, case, şi-au asigurat o viaţă calmă şi îndestulată. Atunci când a venit vremea să îşi dea copiii la şcoală – au ales primele şcoli cu profesori din România, apoi au fost primii care au solicitat redobândirea cetăţeniei române, apoi şi-au trimis copiii la studii la Bucureşti sau la Cluj. Şi nu şi-au pus prea multe întrebări despre cum a ajuns grafia latină în manualele copiilor lor.

Ceea ce a obţinut poporul la toate aceste mitinguri au fost victorii adevărate: ieşirea din URSS, grafie latină, Tricolor, identitate naţională. Toate s-au obţinut după zeci de proteste în stradă şi prin numărul mare de protestatari. Dar nimic nu a fost simplu. Toate mitingurile, fără excepţie, au avut pe scenă trădători, profitori politici, ipocriţi de tot felul. Toate. Am acasă câteva casete cu imagini video de la acele mitinguri. Încă nu le pot urmări calmă. Nu le-am privit niciodată până la capăt. Încă mă dor rănile sufleteşti.

Recunosc, la toate mitingurile am avut întrebări faţă de liderii politici aflaţi pe scenă, întrebări la care nu am obţinut răspuns nici până azi. Da, am şi acum întrebări la frumoşii vorbitori de pe scenele mitingurilor: Anatol Şalaru, Iurie Roşca, Vlad Cubreacov, Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Ion Hadârcă, Ilie Vancea, mai nou, la Vlad Filat, Marian Lupu, dar şi la Mihai Ghimpu sau Dorin Chirtoacă.

Dar, chiar dacă nu mi-au răspuns şi nu îmi vor răspunde niciodată, nu pot regreta că, pe aceleaşi scene, i-am întâlnit, i-am cunoscut şi m-am simţit bine alături de Lidia Istrati, Leonida Lari, GrigoreVieru, Ilie Ilaşcu, Ion Vatamanu, Gheorghe Grâu, Nicolae Costin, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici. Mulţi dintre ei nu mai sunt, unii dintre marii rămaşi au fost împinşi la margine, nu mai sunt aduşi pe scene. Dar ei au făcut deja istoria magnifică a mitingurilor moldoveneşti, şi nu sunt uitaţi de mulţime. Şi eu sunt parte din mulţimea care nu-i uită. Şi povestesc despre ei copiilor mei, care sper, la rândul lor, să nu uite.

Duminica trecută am fost iarăşi la miting. De ce am mers? De ce nu m-am ferit de trădare, manipulare? Cred că noi, cei cu 25 de ani de stagiu de mitinguri, avem un fel de dependenţă de PMAN şi e foarte uşor să fim readuşi acolo. Spiritul mulţimii care militează pentru ceva adevărat e ceva puternic. Aşa ceva nu se uită. Aşa ceva nu poţi trăi în fiecare zi.

Pe 3 noiembrie, în PMAN, i-am întâlnit pe mulţi dintre veteranii mişcării de eliberare naţională, oameni de rând îmbătrâniţi. Printre ei era şi mama mea, septuagenară cu un stagiu de 25 de ani de participare la mitinguri. A fost şi fiica mea, de 13 ani, care nu era la primul miting. Am fost 3 generaţii de protestatare: mama mea, născută în România, eu, născută în URSS, fiica mea, născută în R.Moldova, dar toate cu valori comune. Seara am aflat pe internetul moldovenesc că mulţi ne-au considerat o mulţime falsă, proastă, o turmă. Din presa europeană am aflat că am fost mulţi, pozitivi, militanţi buni pentru valorile europene.

Peste o vreme, vom afla poate că iarăşi cineva, de pe scenă, ne-a trădat. Dar acela nu va fi un Nicolae Bulat de la Soroca. Şi pentru el vom reveni din nou în PMAN. Indiferent de ce politician îl va readuce în scenă.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Deportatul

    A trecut vremea pe neobservate de la acele discursuri începînd cu 1988 de la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, peurmă de la Teatrul Verde şi mai apoi de la Mitingurile de pe PMAN
    S-a luptat pentru independenţă de Rusia şi avem teritoriu ocupat armat de Rusia, dar cetăţenii votează masiv PCRM+PLDM+PD care au fost/sunt împotriva Decretului Preşedintelui Interimar M.Ghimpu cu privire la scoaterea Armatei Rusiei de OCUPAŢIE de pe teritoriul RM
    S-a luptat împotriva regimului comunist, dar au fost aleşi dupa 1991 Preşedinţi a RM tot membrii biroului politic comunist din rssm de pînă la 1991 – Snegur, P.Lucinskii, Voronin cu partidele lor şi a colaboraţioniştilor lor. Împotriva Decretului Preşedintelui Interimar M.Ghimpu cu privire la condamnarea comunismului au fost nu doar “comuniştii” din PCRM, dar şi “anticomuniştii” PLDM şi PD
    Acei puţini politicieni cu DMNITATE NAŢIONALĂ au fost scoşi de la guvernare – Mircea Druc, V. Matei cu partidul lui,… acum se încearcă de a-l scoate de pe eşicherul politic pe PL cu Ghimpu şi Chirtoacă. În cazul dat este folosit Hadîrcă, care a organizat, la începutul anilor 90, ieşirea binevolă de la guvernare a Dlui A. Moşanu cu echipa lui, dupa care a ajuns să ne conducă P.Lucinskii (Hadîrcă devenind consilierul lui P. Lucinskii). Semnatura, de pe vremea ceia, a lui Hadîrcă este şi pentru eliberarea lui Smirnov din arest, dupa ce fusese capturat la Kiev. Acum Hadîrcă şi echipa lui, dupa o săptămînă de la Conferinţa Republicană a PL (unde ei n-au avut nici o propunere) au dezbinat PL cu scopul scoaterea PL de pe eşicherul politic a RM
    Oare nu se observă care cu adevărat luptă pentru interesile cetăţenilor? Autoare poate a uitat de acţiunile Preşedintelui Interimar M. Ghimpu, despre decretele lui şi despre acţiunile lui Filat (PLDM) şi Lupu (PD) !? Autoare poate nu ştie în ce împrejurări lucrează Primarul D. Chirtoacă !? De ce autoare îi pune în acelaş rînd cu Roşca, Snegur, P.Lucinskii, Filat, Lupu … şi pe Ghimpu şi Chirtoacă !?
    PL cu Ghimpu şi Chirtoacă, chiar fiind în mare minoritate, se “bat” în ei şi de antiromâni şi de cei ce se declară cei mai patrioţi români. Neavînd pîrghiile guvernării sunt învinuiţi de toate relele, inclusiv şi de sărăcia din RM, şi de sclavia faţă de Rusia
    De peste 20 ani suntem conduşi de slugile Moscovei pentru că cetăţenii sunt manipulaţi prin a lustrui imaginea oligarhilor, slugilor Rusiei şi a denigra pe acei cu DEMNITATE NAŢIONALĂ

  2. Mihai

    Am citit articolul D-stra, Alina, si parca au trecut toate pe dinaintea ochilor, ca o pelicula de cinema. Desi eram foarte tanar la acea perioada, pe care o descrieti, imi aduc aminte foarte bine acele evenimente. Era timpul tineretei, era timpul, cand credeam ca valorez ceva in aceasta viata. Era timpul cand credeam ca se poate schimba. In 2009, in aprilie, fiind deja departe de casa, am simtit ca parca se intoarc acele frumoase sentimente din tinerete. Din pacate, dupa 4 ani, simt ca a venit o iarna foarte lunga si crancena, care nu va pleca atat de lesne. Noaptea va fi lunga.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *