Alegeri pe patul armei
Ucrainenii sunt așteptați duminică la urnele de vot. Lupta electorală promite a fi una extrem de strânsă, pe fundalul crizei politice și războiului prin care trece Ucraina de mai bine de jumătate de an. Chiar dacă Ucraina are în spatele ei maidanul (noiembrie 2013 – mai 2014) și revoluția portocalie din 2004, ucrainenilor nu le va fi simplu să facă pe 26 octombrie o alegere negreșită: vor fi alegeri în condiții de război – un război care a împărțit Ucraina și pe ucraineni în alte două Ucraine, una de Vest și alta de Est, și care riscă, în orice moment, să depășească ”linia roșie” dintre cele două Ucraine, convenită arbitrar prin Pacea de la Mensk (5 septembrie) între Kiev și Moscova și pe care Rusia nu a respectat-o încă nici o zi. În această situație, mai mulți dintre ucraineni vor avea de votat duminică, în virtutea împrejurărilor, ”pe patul armei”, adică, în condiții de cazarmă sau tranșee. Asta e situația.
”Donbasul nu e Ucraina…”
Despre neparticiparea Crimeii în alegerile de duminică nici nu se mai discută, problema e ce va fi cu celelale două regiuni rebele din estul Ucrainei – Lugansk și Donețk, aflate sub control militar și administrativ rusesc, care se opun alegerilor în teritoriile ocupate și care, în mod cert, vor căuta să pericliteze procesul electoral de duminică. La îndemnul președintelui P. Poroșenko ca alegerile să se desfășoare pe întreg teritoriul Ucrainei, liderii separatiști de la Donețk și Lugansk au răspuns cu „Donbasul este altceva decât Ucraina… Noi vom avea parlamentarele noastre pe 2 noiembrie”. Este declarația pretinsului premier al „republicii populare Donețk”, Al. Zaharcenko. Era și de așteptat ca separatiștii să recurgă la nesupunere, în condițiile în care Rusia a ajuns să-și declare deschis „drepturile” sale asupra Ucrainei. Potrivit publicației ucrainene Zerkalo nedeli, la sfârșitul săptămânii trecute, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a dat de înțeles într-un interviu pentru postul de televiziune NTV că Moscova va continua să intervină în afacerile interne ale Ucrainei. „Nu putem pierde Ucraina, pentru că Ucraina nu este acel grup de indivizi care a comis o lovitură de stat și a preluat puterea și nici naziștii care mărșăluiesc azi la Kiev și în alte mari orașe ucrainene și îi proslăvesc pe acoliții lui Hitler”, a declarat Lavrov. „Ucraina, spune ministrul, este pentru noi un popor-frate, cel mai apropiat, cu care avem rădăcini comune pe plan istoric, cultural, civilizațional și de percepție a lumii, ca să nu mai vorbim de limbă și literatură”. Ca să vedeți. Câtă înțelepciune dă din acest Lavrov care, în cazul ucrainenilor, Moscova se consideră în drept să-i declare frați și să se declare frații lor și, dimpotrivă, aceeași Moscovă condamnă cazurile în care România ne declară frați pe noi, basarabenii, sau noi îi declarăm frații noștri. Deci, rușii au „albul” lor și „negrul” lor, diferit de albul și negrul universal – dar asta este o altă temă. Curios, până la urmă, rămâne altceva: că frația Rusiei cu ucrainenii ține tot atât de mult ca și cea cu românimea. Revenind la scrutinul de duminică, trebuie să ne așteptăm că o campanie electorală, în condiții de război deschis, politic și militar cu Rusia, este puțin probabil să nu influențeze rezultatul. Ce va ieși din asta, vom vedea. În opinia mai multor analiști politici de la Kiev (și nu numai), alegerile anticipate în Rada Supremă ar trebui să asigure schimbarea raportului de forțe în legislativul Ucrainei după căderea președintelui V. Ianukovici (22 februarie 2014) și crearea unei majorități confortabile actualului lider P. Poroșenko și cursului de integrare euroatlantică, prin care Kievul speră să poată salva Ucraina de la dezintegrare. De cealaltă parte, Rusia, care nu mai ascunde implicarea sa în viața internă a Ucrainei, își are și ea speranțele sale, ca prin sateliții săi din politică ucraineană să poată scoate Ucraina de pe orbita europeană și s-o readucă la condiția Kravciuk-Kucima-Ianukovici. Va fi sau nu, urmează s-o vedem și pe asta. Până la urmă, alegerile de duminică din Ucraina nu vor putea evita, în virtutea stării de fapt, amprentele unei lecții de război pe timp de pace sau ale unei lecții de pace pe timp de război. E tot acolo, pentru că pacea și războiul în Ucraina vor merge, de duminică, mână în mână la alegeri. Rusia, care a și provocat, de fapt, aceste alegeri, precum a provocat și războiul, va ieși duminică, figurat vorbind, din tranșeele de la Donețk și Lugansk și va intra în „tranșeele electorale”, prin adepții (simpatizanții) săi pe care îi are în politica ucraineană și prin care va încerca să se revanșeze, la urne, față de SUA și UE pentru Ucraina. Rusia nu ascunde că vrea s-o facă. Depinde cum. Și cu ce preț.
”Un nou Cain”
Întrebarea e ce vor face ucrainenii – și cei care vor alege, și cei care se vor aleși. Sunt gata, după ce au plătit, la Donețk și Lugansk, prețul unei ”frății cu Rusia” (vorba lui Lavrov) de circa 4000 de morți și peste 6000 de răniți, ca să nu mai vorbim de alte ”răni vii pe corpul Ucrainei” (vorba lui Poroșenko), să ia Rusia în brațe duminică la vot (cursul pro-Uniunea Vamală și pro-Uniunea Eurasiatică), sau îl vor urma, în taină, pe Întâistătătorul Bisericii Pravoslavnice Ucrainene, Filaret, și vor cere pocăință Rusiei? Uluit de războiul fratricid, care i se întâmplă Ucrainei, Filaret se adresează, în ajunul alegerilor de duminică, ”oastei” sale creștine, avertizând-o despre venirea pe lume a unui „nou Cain”, care și l-a omorât, cu sânge rece, pe fratele său Abel – aluzie la ceea ce face Rusia în Ucraina.
Alegerile din 26 octombrie în Ucraina se vor repeta pe 30 noiembrie în R. Moldova, cu specificul lor moldovenesc, evident, dar cu aceeași Rusie în spate. Așa după cum nu va lipsi la alegerile de duminică din Ucraina, Rusia nu va lipsi nici de la cele din Moldova. Startul a fost dat, „trupele” au fost scoase în prima linie electorală, iar amenințările adresate Ucrainei au fost reiterate și pentru R. Moldova. ”Rusia nu exclude că scenariul ucrainean s-ar putea repeta și în Moldova”, în cazul în care nu-i vom vota pe cine vrea Moscova. Avertismentul vine din partea aceluiași ministru rus de Externe, S. Lavrov.
Duminică avem de învățat o lecție. Și trebuie s-o învățăm, reieșind din tot ce se va întâmpla la alegerile din Ucraina. Abia după asta va începe și în R. Moldova o campanie electorală adevărată.
