74 de succese ale Guvernului Filip. Primul punct
Premierul Filip pare împlinit. El spune că Guvernul a realizat 74 de angajamente din cele 82 asumate în Foaia de Parcurs Moldova-UE. Eu cred că e un rezultat excepțional de bun. Doar că între rezultatele minunate ale Guvernului Filip și situația cetățenilor este, vorba lui Plahotniuc, ”o prăpastie adâncă”. Viața omului de rând nu s-a îmbunătățit cu 74 de puncte. Nici cu 47.
Primele zece puncte din cele 82 sunt despre combaterea corupției. Desigur că cetățeanul nu poate simți nimic bun la acest capitol, deoarece e vorba abia de votarea unor seturi de legi privind combaterea corupției. Primul punct este despre pachetul de legi privind integritatea. E adevărat, acesta a fost votat și a intrat în vigoare luni, 1 august 2016, și e despre transformarea Comisiei Naționale de Integritate în Autoritatea Națională pentru Integritate. O transformare grea. În fond, în baza legii, atât vechea cât și noua instituție au activități similare – să urmărească declarațiile de avere și interese ale persoanelor publice și să reacționeze la conflictele de interese și falsurile din aceste declarații.
Am urmărit activitatea CNI de la lansarea acesteia, din 2012. În acest răstimp ZdG a scris zeci și zeci de articole despre averi nedeclarate, ascunse, neexplicate, extrem de costisitoare ale funcționarilor de cel mai înalt rang. CNI s-a autosesizat de mai multe ori, dar, deocamdată, lista deciziilor CNI de a pedepsi funcționarii care admit conflicte de interese e scurtă și subțire.
Acum, noua structură, ANI, nici măcar nu va mai fi obligată să urmărească dezvăluirile din presă. Potrivit noii legi, care a intrat în vigoare lunea trecută, ”autoritatea efectuează controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice”. Deci, sesizarea în baza unor articole de presă nu mai este obligatorie, deși rămâne valabilă la discreția persoanelor ”din oficiu”. Dacă însă un cetățean sau o instituție de presă va dori să informeze ANI despre un abuz al integrității, va trebui să depună o sesizare, dar aceasta ”trebuie să întrunească condițiile de formă și conținut stabilite de Legea nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare”. Legea cu privire la petiționare are 23 de puncte și relevă, în fond, modul în care cetățenii adresează o petiție atunci când li se încalcă un drept personal. Procurorii, judecătorii și deputații care nu își declară averile încalcă niște norme, dar cetățeanul de rând sau redacțiile vor trebui să angajeze juriști ca să demonstreze acest lucru.
Mai mult decât atât, ”sesizarea făcută de persoane fizice sau juridice cu rea-credinţă atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut sesizarea”. În practică, în R. Moldova, s-ar putea să se demonstreze foarte frecvent, ca și până în prezent, că averile demnitarilor, fie cât de mari, dobândite din salarii cât de mici, sunt în regulă. Și atunci, automat, intră în vigoare principiul ”relei-credințe” și pedepsirea celor care au sesizat un abuz care nu a fost confirmat de ANI.
Foaia de parcurs, cea cu 72 de puncte din 84 rezolvate, conține de câteva ori noțiunea de ”consultări publice”, ”consultări cu societatea civilă”. Dacă de la crearea CNI până în prezent sute de sesizări și verificări ale averilor s-au făcut în baza investigațiilor jurnalistice, de ce nu s-a făcut o discuție sinceră a legislatorilor cu grupurile de jurnaliști de investigație, ca să își spună și reporterii umila părere despre cum e posibil, cum e mai simplu, cum e mai rapid să se facă sesizările? Nu ar fi fost neapărat să le includă în noua lege, dar ar fi fost ”în spiritul integrării europene” să le asculte. Acum, însă, de vreme ce punctul întâi a fost îndeplinit și intrat în vigoare, ne rămâne să așteptăm succesele ANI și ”atragerea la răspundere juridică” a celor care sesizează instituțiile de stat că averile și interesele funcționarilor se intersectează ilegal cu banii publici. Și ne mai rămâne să dezghiocăm cum au fost îndeplinite celelalte 73 de puncte din 82, ca să înțelegem pe ce cărare merge Guvernul cu foaia de parcurs ”pro-europeană”.
