Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   4 miniştri demişi, 2 judecători…

4 miniştri demişi, 2 judecători anchetaţi

Zilele acestea în presă s-a discutat mult despre cazurile câtorva miniştri demişi în ultima vreme, pentru acte de corupţie. De asemenea, doi judecători sunt anchetaţi , iar alţi câţiva membri ai Guvernului sunt cercetaţi din cauza presupunerilor că nu şi-ar fi declarat toate averile. Da, aceste lucruri sunt adevărate, reale şi recente, şi toate s-au întâmplat într-un singur stat. Dar nu în R. Moldova. De data aceasta, în Cehia.

Cât de des ne răspund judecătorii din R. Moldova la întrebări? Cât de des decide vreunul dintre ei să lase mantia, şi să discute liber, cu un grup de jurnalişti sau ONG-işti, despre drepturi, justiţie, corupţie, despre presă, la urma urmei? Eu, în viaţa mea jurnalistică,  am discutat  off-line cu un singur judecător din Moldova. A fost o discuţie în care a spus tot ce crede despre presă şi despre erorile jurnaliştilor. Am spus şi eu ce cred despre judecători. Eram la o nuntă, ne-am pomenit faţă în faţă şi, de voie – de nevoie, a trebuit să ne discutăm supărările. Mă tot gândeam că într-o bună zi ar trebui să revenim la acea discuţie, să discutăm evoluţiile, dar între timp acel judecător a fost ales preşedinte al R. Moldova.

Am mai vorbit, desigur, cu mulţi alţi judecători de la noi, dar în contexte exclusiv de curte, unde ei puneau întrebări şi eu trebuia să răspund. Am avut, în schimb, o plăcere specială de a comunica cu câţiva judecători CEDO. Sunt conştientă că nu au mai mult timp liber decât orice judecător din Moldova, dar au răspuns nu doar solicitărilor de a oferi interviuri, ci şi de a asculta lamentările unui reporter din Moldova şi de a dezlega enigme, inclusiv cu exemple din viaţa lor privată. şi neapărat au lăsat loc în dialog pentru a explica sensul bunului-simţ.

Principiul bunului-simţ a răsunat ca un rerfren şi în cadrul dialogului pe care l-am avut luni cu Jan Vyklicky, judecător la Curtea Administrativă Supremă din Cehia. Lucrează în calitate de judecător de 40 de ani şi a trecut prin perioade diferite. A avut parte de provocări de tot felul, dar niciodată nu şi-a încălcat principiile. L-am întrebat de ce? A spus că există bunul-simţ. “În perioada socialistă câştigam foarte puţin, fratele meu, care era şofer – câştiga dublu. Dar am acceptat asta, pentru că am acceptat această profesie”, spune judecătorul Vyklicky, care este acum preşedinte de onoare al Uniunii Judecătorilor cehi.  E de mult la vârsta pensionării, dar încă nu a depus actele pentru a primi (şi) pensia şi nu pare că o va face în curând. Nu îl interesează un spor financiar, îl interesează justiţia corectă. Gestul judecătorului ceh mi s-a părut dezarmant pe fundalul situaţiei din R. Moldova, când toate discuţiile despre reforma sistemului judiciar se opresc la remunerarea judecătorilor. Mai rău, ca să motiveze că  sunt mai săraci decât sunt, unii dintre ei îşi ascund imobilele şi bunurile în spatele soţiilor, soacrelor, mătuşilor.

E capabil oare un asemenea judecător să judece un ministru acuzat de corupţie sau de tăinuirea averilor? Nu cred. Lupta cu corupţia pare să fie în general compromisă, la fel ca şi lupta pentru autorităţi transparente. Cine să semnaleze că un deputat încalcă principiile integrităţii? Un Consiliu Naţional al Integrităţii compromis? Cine să investigheze aceste cazuri? Procurorii care ei înşişi nu şi-au făcut publice declaraţiile de interese? Despre cine ar putea să judece aceste posibile cazuri – am spus deja, nu are cine.

Ieri am revenit din Cehia, unde am fost împreună cu un grup organizat de Transparency International. Am găsit redacţia scuturată de apeluri telefonice, ca de un seism. Ni se cerea să scoatem o pagină din numărul de azi, să nu scriem despre un caz anume. Ni s-a spus despre posibile cazuri judiciare şi despre riscuri de milioane. Înălţimea de la care se făceau aceste apeluri m-a pus din nou pe gânduri. Mi-am amintit de judecătorii cu care am discutat off-line şi despre bunul-simţ, rarisimul bun-simţ în politica moldovenească.

Alina Radu, alina.radu@zdg.md