Alina Radu: 4 femei şi Voronin

Duminică-dimineaţă a sunat părintele Emilian de pe Muntele Athos. Tocmai ieşise de la slujbă. Slujba a durat toată noaptea, căci era în preajma unei zile speciale, Duminica Mare. După 12 ore de închinare şi rugăciuni, părintele Emilian şi-a scos agenda şi s-a apucat să îi sune de la înălţimea Sfântului Munte pe cei al căror nume ar avea semnificaţii speciale în acea zi.

Vocea călugărului răsuna ca un trăsnet în receptorul de la Chişinău. Încercam să fac repede puţină ordine în cap, de parcă un musafir important ar fi intrat în coridoarele minţii mele şi mă temeam să nu-şi rupă picioarele de lucrurile aruncate în haos: alegeri repetate, referendum, proteste, căderi la burse, secere şi ciocane, corupţie, strada Ciocârliei, sfârşit de an şcolar, Gazprom. Căutam cu febrilitate un loc în mintea mea, mai aerisit, mai luminos, unde să aşez mesajul care curgea lin din receptor, un mesaj atât de blând, încât mă jena.

Muntele Athos, numit şi Grădina Maicii Domnului, este locul găzduirii eterne a 20 de mănăstiri şi a 12 schituri. În pribegiile mele prin lume, am ajuns doar pe aproape de poalele acestui munte, cu vreo 10 ani în urmă. Femeile nu au voie să păşească pe Sfântul Munte, de aceea Providenţa ne-a scos în cale un călugăr român. El nu văzuse niciodată Basarabia, noi nu văzusem niciodată Muntele. A deschis uşa şi ne-a întrebat cu deamănuntul despre ce se întâmplă cu românii şi cu Dumnezeu la Chişinău, în timp ce ne-a povestit cât s-a putut despre Munte. Peste câţiva ani, câteva femei din Moldova aveau totuşi să păşească pe munte, primele după ce Maica Domnului a părăsit acest Rai, cu aproape 2000 de ani în urmă.

Exact cu doi ani în urmă, la 26 mai 2008, eram la Bruxelles, când am văzut pe primele pagini ale multor ziare europene titlul “Patru femei din Moldova pe Muntele Athos.” Era vorba de câteva biete femei în căutarea unui loc de muncă, care au fost jecmănite de bani de către traficanţi şi împinse noaptea pe munte dintr-un vapor, fără ca ele să înţeleagă unde se află. În hălăduiala lor nocturnă, au bătut pe la geamurile chiliilor, să ceară adăpost. Aşa au văzut bieţii călugări ce le era scris să nu vadă niciodată.

În dimineaţa următoare, basarabencele au fost escortate la poliţia din Salonik, iar Vladimir Voronin, preşedinte pe atunci al Moldovei şi inclusiv al celor 4 femei traficate, aterizase la Bruxelles. Avusese o întrevedere cu Benita Ferrero-Waldner. În cadrul scurtului briefing al celor doi, i-am întrebat dacă ar putea ajuta bietele femei să scape nepedepsite şi dacă s-ar putea să ajungă cetăţenii din Moldova fără vize la poalele Muntelui, decât cu vize false în chiliile de pe Athos.

Voronin, având în faţă câteva zeci de jurnalişti europeni, s-a şi lăudat. Nu cu soluţionarea problemei vizelor. Nu a spus că va ajuta femeile impuse de consecinţe să calce o regulă milenară a vieţuitorilor acelor mănăstiri. Şi despre alte zeci de mii de femei ajunse în Europa prin fraudă ca să muncească, n-a spus nimic. S-a lăudat cu faptul că a fost pe Muntele Athos ori de câte ori a vrut. Duminică, călugărul Emilian a zis cu tristeţe de pe Munte că nu a mai ajuns să vadă Basarabia.

Alina Radu,
alinaradu.zdg@gmail.com



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *